Când vom merge pe autostradă de la Bucureşti la Constanţa. Răspunsul Ministerului Transporturilor: „Cândva”

Postat de Fastimo in iun. 26, 2012 in Uncategorized | 0 comentarii

Autostrada Soarelui, Bucureşti-Constanţa, ar putea fi parcursă de la un capăt la altul, fără întrerupere, începând cu a doua parte a lunii viitoare. Acest lucru ar putea fi posibil pentru că tronsonul dintre Cernavodă şi Medgidia ar urma să fie dat în folosinţă, pe un singur fir de mers, la sfârşitul lui iulie, termenul de finalizare al lucrărilor fiind începutul anului viitor.

„Se fac eforturi ca să se poată deschidă traficul pe o cale de rulare pe tronsonul Cernavodă-Medgidia, cândva în acest sezon estival, însă durata de execuţie este de 15 luni”, a precizat pentru gândul Cristina Savu, purtător de cuvânt al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI).

Notă: Cu portocaliu sunt ilustrate tronsoanele finalizate şi date în folosinţă

Autostrada Bucureşti-Constanţa (197 km) trebuia finalizată încă de anul trecut. Ministerul Transporturilor a anunţat însă că a fost nevoit să rezilieze contractul cu firma franceză Colas, care câştigase licitaţia pentru tronsonul Cernavodă-Medgidia, motivând decizia prin „refuzurile repetate ale constructorului de a continua execuţia lucrărilor, invocând diverse motive pentru a justifica întârzierile”.

Proiectul de construcţie a tronsonului a fost scos din nou la licitaţie şi a fost câştigat de companiile Astaldi (Italia) şi Max Boegl (Germania), cele care au câştigat şi licitaţia pentru construirea tronsonului Medgidia-Constanţa. Lucrările au fost reluate în octombrie 2011, cei 20 de kilometri de autostradă urmând să fie finalizaţi în ianuarie 2013.

Tot la sfârşitul anului trecut au fost inauguraţi 21 de kilometri din tronsonul Medgidia-Constanţa, respectiv porţiunea dintre Murfatlar şi centura de ocolire a oraşului Constanţa. Cei 19 kilometri rămaşi între Medgidia şi Murfatlar urmează să fie gata până la sfârşitul acestei luni. „În ceea ce priveşte tronsonul Medgidia-Constanţa, nu suntem în pericol de a nu finaliza lucrările până la data de 30 iunie 2012”, au asigurat reprezentanţii ministerului.

În ceea ce priveşte varianta de ocolire a Municipiului Constanţa, în toamna anului trecut a fost dată în folosinţă porţiunea de drum dintre Valu lui Traian şi Agigea (sud-vestul oraşului). În acest moment se desfăşoară lucrări pe porţiunea dintre Ovidiu şi DN 3 (nord-vest). Centura construită în regim de austostradă va fi gata până la sfârşitul anului.

Valoarea totală estimată a autostrăzii Cernavodă-Constanţa este de 1,4 miliarde de lei (fără TVA), dintre care 297,2 milioane de lei sunt asiguraţi din fonduri UE, respectiv prin Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS-T), diferenţa fiind finanţată de la bugetul de stat şi dintr-un împrumut de un miliard de lei de la Bancă Europeană pentru Investiţii (BEI).

Finalizarea Autostrăzii Soarelui ar urma să scurteze timpul de călătorie între Bucureşti şi Constanţa de la 2 ore şi jumătate în prezent, la o oră şi 50 de minute.

Cine sabotează lucrările la autostrăzile din România

Lupii şi urşii din Braşov, broaştele din Dobrogea, piţigoii din Moara Vlăsiei sau siturile dacilor şi romanilor sunt doar câteva dintre motivele care au dus de-a lungul anilor la întârzierea lucrărilor la autostrăzi. Inventarul aparţine chiar oficialilor Ministerului Transporturilor care au atenţionat în repetate rânduri că avizele de mediu şi săpăturile arheologice dau peste cap programul şantierelor.

Astfel, lucrările la autostrada Comarnic-Braşov au fost întrerupte pentru a se rezolva problema împerecherii lupilor, în condiţiile în care tronsonul ar fi împărţit în două habitatul animalelor protejate prin lege. Pe acelaşi tronson s-a pus şi problema poluării fonice, urşii fiind deranjaţi de zgomote puternice.

Constructorii variantei ocolitoare a oraşului Constanţa au fost nevoiţi să oprească lucrările până când s-a găsit o metodă de a proteja o specie de broaşte ce riscau să fie strivite de roţile utilajelor. Lucrările la Autostrada Soarelui au fost întrerupte de mai multe ori după descoperirea unor vestigii arheologice, iar constructorii autostrăzii Bucureşti-Piteşti s-au confruntat cu problema „piţigoilor” de lângă Moara Vlăsiei, o specie de păsări protejate de lege.

Lungimea tronsoanelor de autostradă pe care se circulă în prezent, de 415 km, inclusiv centuri ocolitoare în regim de autostradă, reprezintă doar 25% din angajamentele autorităţilor din România fixate prin reglementări legale, de circa 1.700 km până în anii 2013-2015. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale unui raport al Curţii de Conturi cu privire la construirea şi întreţinerea autostrăzilor – perioada 2005 – 2010, publicat recent de gândul.

Concret, până în 2015, reţeaua de autostrăzi a României ar trebui să fie următoarea:

Bucureşti-Piteşti 96 km (finalizată)

Bucureşti -Feteşti-Cernavodă 151 km (finalizată)

Centura Bucureşti Sud 46 km

Centura Bucureşti Nord 50 km (finalizată)

Bucureşti – Ploieşti 70 km

Ploieşti -Comarnic 36 km

Comarnic – Braşov 65 km

Brasov- Borş 422 km (tronsonul Câmpia Turzii – Gilău, 10 km, finalizat)

Piteşti – Sibiu 150 km

Sibiu – Lugoj 210 km

Lugoj – Nădlac 130 km

Ploieşti – Albiţa 310 km.

Situaţia tronsoanelor de autostradă, inclusiv centuri ocolitoare, potrivit Raportului Curţii de Conturi 2005-2010:

Sursa:Raport Curtea de Conturi 2005-2010

Sursa: gandul.info.ro
Share