Informatii Utile
Sursa: www.eco-home.roActe necesare pentru a obţine numărul cadastral şi înscrierea în Cartea Funciară
Acte necesare pentru vanzarea unui imobil
– Dosar cadastral
– Act de proprietate
– Proces verbal de predare – primire (daca proprietatea e cumparata de la stat)
– Certificat fiscal
– Adeverinta de la asociatia de proprietari si ultima chitanta de plata a intretinerii. In vederea obtinerii extrasului de carte funciara necesar perfectarii Contractului de Vanzare Cumparare, actele se depun la Biroul de Carte Funciara insotite de: cerere tip, chitanta CEC, timbru judiciar. Dupa ridicarea extrasului de carte funciara, partile implicate in tranzactie (toti proprietarii, cu buletinele de identitate si restul actelor in original, si cumparatorii cu buletinele de identitate) se prezenta in fata unui notar public pentru autentificarea Contractului de Vanzare Cumparare.
Sursa : www.juridicaonline.ro
Acte necesare pentru inchirierea unui imobil
– Act de proprietate – copie si original
– Buletinele de identitate ale proprietarilor si ale chiriasilor
– Contract tip de inchiriere (de completat in 3 exemplare)
– Declaratia pentru venitul realizat din inchiriere, necesara impozitarii (completata in 2 exemplare)
– Timbre fiscale
Cu actele mentionate mai sus, proprietarii si chiriasii se prezinta la Administratia Financiara pentru inregistrarea contractului de inchiriere.
Sursa : www.juridicaonline.ro
Legea 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor
In considerarea dreptului constitutional la un mediu inconjurator sanatos, reprezinta actiune de interes public major si general cresterea calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor prin masuri de reabilitare structural-arhitecturala a anvelopei acestora,
in scopul asigurarii sanatatii, vietii, integritatii fizice si sigurantei populatiei, al conservarii caracterului estetic-arhitectural al cadrului urban construit, precum si a calitatii mediului natural, in conditiile respectarii si punerii in valoare a specificitatii patrimoniului local si national.
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege
Capitolul I – Dispozitii generale
Art. 1
(1) Detinatorii de orice fel ai cladirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de inchidere perimetrala, pun in pericol sanatatea, viata, integritatea fizica si siguranta populatiei si/sau afecteaza calitatea mediului inconjurator, a cadrului urban construit si a spatiilor publice urbane, in temeiul si cu respectarea legislatiei in vigoare privind calitatea in constructii si a prezentei legi, sunt obligati ca, din proprie initiativa, sa ia masuri de realizare a lucrarilor de interventie pentru reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei cladirilor.
(2) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a elabora, organiza, monitoriza si controla realizarea programelor multianuale privind cresterea calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor prin reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei acestora, in concordanta cu planurile de urbanism si regulamentele locale aferente, aprobate in conditiile legii.
(3) In situatia in care detinatorii cladirilor prevazute la alin. (1) nu iau din proprie initiativa masurile de realizare a lucrarilor de interventie pentru reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei cladirilor, autoritatile administratiei publice locale notifica acestora obligatiile care le revin in conditiile prezentei legi.
Art. 2
Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor prezentei legi:
a) cladirile expertizate tehnic si incadrate, in conditiile legii, in clasa I de risc seismic si pentru care proprietarii — persoane fizice si juridice — sunt obligati sa actioneze pentru proiectarea si executarea lucrarilor de interventie privind reducerea riscului seismic al cladirilor;
b) cladirile reabilitate termic sau in curs de reabilitare la data intrarii in vigoare a prezentei legi, precum si blocurile de locuinte inscrise in programe locale multianuale pentru executarea lucrarilor de reabilitare termica, in conditiile legislatiei in vigoare privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte;
c) cladirile si ansamblurile clasate sau in curs de clasare, in conditiile legii, ca monumente istorice.
Art. 3
Prezenta lege stabileste lucrarile de interventie pentru reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei cladirilor, etapele, termenele si modul de finantare a lucrarilor, obligatiile si raspunderile autoritatilor administratiei publice locale si ale detinatorilor cladirilor prevazute la art. 1 alin. (1), precum si sanctiunile aplicabile pentru neindeplinirea/indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor care le revin.
Art. 4
In sensul prezentei legi, expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) detinatori de orice fel ai cladirilor, denumiti in continuare detinatori — proprietari — persoane fizice si juridice —, precum si autoritati ale administratiei publice si institutii publice, care detin in proprietate/administrare cladirile prevazute la art. 1 alin. (1);
b) program multianual privind cresterea calitatii arhitecturalambientale a cladirilor, denumit in continuare program multianual — document elaborat de catre autoritatile administratiei publice locale, fundamentat pe planurile de urbanism si regulamentele locale aferente, aprobate, si care cuprinde organizarea, monitorizarea si controlul realizarii masurilor de reabilitare structural-arhitecturala a anvelopei cladirilor prevazute la art. 1 alin. (1) in conditiile prezentei legi, inclusiv fundamentarea alocatiilor de la bugetul local si modalitatile de recuperare a cheltuielilor de la detinatorii cladirilor;
c) lucrari de interventie pentru reabilitarea structuralarhitecturala a anvelopei cladirii, denumite in continuare lucrari de interventie — totalitatea lucrarilor stabilite prin proiectul tehnic elaborat cu respectarea proiectului initial de arhitectura si a caracteristicilor de culoare, materiale, detalii, stabilite de regulamentele de interventie pentru zonele de actiune prioritara prevazute la lit. e);
d) anvelopa cladirii — ansamblul constructiv de inchidere perimetrala a cladirii, compus din fatade, indiferent de materiale si sistem de realizare, precum si sistem de acoperire — terasa sau invelitoare —, inclusiv elementele exterioare functionale si de plastica arhitecturala, precum balcoane, logii, bovindouri, aticuri, cornise, ornamente — brauri, ancadramente, trafoare, bosaje, profile —, si altele asemenea;
e) zona de actiune prioritara — zona omogena din punctul de vedere al caracteristicilor urbanistice si arhitecturale, care afecteaza atractivitatea si competitivitatea localitatii prin procentul mare de cladiri a caror anvelopa necesita lucrari de interventie in conformitate cu prezenta lege si care justifica interventia prioritara. Pentru zonele de actiune prioritara se stabileste un regulament de interventie ce cuprinde caracteristicile urbanistice, estetice si arhitecturale care sa asigure identitatea si coerenta zonei si integrarea armonioasa in ansamblul localitatii;
f) beneficiar de credite — asociatia de proprietari a blocului de locuinte, respectiv proprietarul, persoana/e fizica/e, al cladirii tip locuinta unifamiliala care hotaraste sa execute lucrari de interventie cu finantare din credit bancar cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata, in conditiile prezentei legi, precum si cu respectarea normelor specifice de creditare ale finantatorului;
g) finantator — institutie de credit, inclusiv unitatile teritoriale ale acesteia — sucursale, agentii, altele asemenea —, care accepta sa acorde credite in conditiile prezentei legi;
h) FNGCIMM — Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii — S.A
I.F.N.;
i) garantie guvernamentala — garantie asumata de FNGCIMM, in numele si in contul statului, materializata intr-un contract de garantare, care acopera pierderea suportata de finantator, ca urmare a producerii riscului de credit, si care trebuie sa fie irevocabila, neconditionata si expresa, conform reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei relevante din perspectiva recunoasterii calitatii de diminuator de risc de credit al garantiilor;
j) credit garantat — credit bancar acordat beneficiarilor de credite, garantat in procent de 100% de FNGCIMM, in numele si in contul statului, exclusiv dobanzile si comisioanele bancare si alte sume datorate de beneficiar in baza contractului de credit;
k) dobanda subventionata — dobanda datorata de beneficiarul de credite catre finantator in legatura cu creditul garantat, care este platita in locul beneficiarului de credite de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie;
l) conventie de fideiusiune — conventie prin care proprietarul/coproprietarul unei locuinte dintr-o cladire tip bloc de locuinte/locuinta unifamiliala se obliga fata de Ministerul Finantelor Publice sa plateasca el insusi obligatia pe care asociatia de proprietari/coproprietarul nu o indeplineste la scadenta, proportional cu cota-parte indiviza pe care o detine din proprietatea comuna, respectiv pentru valoarea partiala/totala de executare a garantiei in cazul coproprietarilor cladirilor tip locuinta unifamiliala;
m) contract de garantare — contractul incheiat intre FNGCIMM, finantator si beneficiarul de credite, in care se prevad conditiile specifice de acordare si plata a garantiei guvernamentale;
n) cadru urban construit — expresia fizic-perceptiva a ansamblului rezultat prin asocierea in timp a elementelor fizicospatiale — constructii si spatii amenajate —, interconectate prin relatii de functionalitate si spatialitate, care caracterizeaza si confera specificitate unei localitati;
o) locuinta unifamiliala — cladire cu destinatia de locuinta, care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii.
Art. 5
(1) Pentru elaborarea si fundamentarea programelor multianuale, autoritatile administratiei publice locale au obligatia luarii masurilor necesare pentru identificarea si inventarierea cladirilor prevazute la art. 1 alin. (1), precum si a detinatorilor acestora, stabilirea zonelor de actiune prioritara si a regulamentelor de interventie, in conditiile prevazute de prezenta lege.
(2) Zonele de actiune prioritara si regulamentele de interventie prevazute la alin. (1) se elaboreaza in conditiile prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b) si alin. (2).
(3) Programele multianuale, listele de inventariere a cladirilor prevazute la art. 1 alin. (1) si a detinatorilor acestora, precum si stabilirea zonelor de actiune prioritara si regulamentele de interventie aferente se avizeaza din punct de vedere urbanistic, estetic si arhitectural de catre comisiile locale de urbanism si amenajarea teritoriului si se aproba, respectiv se actualizeaza ori de cate ori este necesar, prin hotarari ale consiliilor locale ale municipiilor, oraselor si comunelor, precum si ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
(4) Comisiile locale de urbanism si amenajarea teritoriului prevazute la alin. (3) pot fi abilitate prin hotarare a consiliilor locale ale municipiilor, oraselor si comunelor, precum si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, sa avizeze documentatii tehnice pentru lucrarile de interventie, sa monitorizeze executarea lucrarilor, inclusiv sa participe la receptia la terminarea lucrarilor.
(5) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (3) si (4), comisiile locale de urbanism si amenajarea teritoriului colaboreaza, in conditiile legii, cu filialele teritoriale ale Ordinului Arhitectilor din Romania, precum si cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National si/sau serviciile deconcentrate ale acestuia, dupa caz.
Capitolul II – Lucrari de interventie
Art. 6
(1) Lucrarile de interventie privind reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei cladirilor se stabilesc prin proiectul tehnic elaborat de colective tehnice de specialitate coordonate de un arhitect cu drept de semnatura si pot consta, dupa caz, in:
a) lucrari de reparare/refacere a zidariilor/peretilor exteriori;
b) lucrari de reparare/refacere a finisajelor exterioare, precum tencuieli, zugraveli, vopsitorii, placaje si altele asemenea;
c) lucrari de reparare/refacere a sistemului de acoperire;
d) lucrari de reparare/refacere a tamplariei exterioare si a elementelor exterioare functionale, precum balcoane, logii, bovindouri, aticuri, cornise si altele asemenea;
e) lucrari de reparare/refacere a elementelor de plastica arhitecturala, precum brauri, ancadramente, bosaje, profiluri si altele asemenea;
f) lucrari de demontare a instalatiilor si echipamentelor montate aparent pe fatade/acoperis, precum si remontarea acestora dupa efectuarea lucrarilor de interventie.
(2) Odata cu lucrarile prevazute la alin. (1) se pot executa, dupa caz, si lucrari de interventie justificate din punct de vedere tehnic prin proiect, precum:
a) lucrari de reparare/refacere a trotuarului de protectie al cladirii;
b) lucrari de eliminare a igrasiei, precum si de izolare a rosturilor;
c) alte lucrari de aceasta natura, dupa caz.
Art. 7
Odata cu executarea lucrarilor de interventie prevazute la art. 6, detinatorii pot decide si executarea lucrarilor de reabilitare termica a anvelopei cladirii, in conditiile legislatiei in vigoare privind cresterea performantei energetice a cladirilor.
Capitolul III – tapele necesare implementarii programului multianual si ermenele de realizare a lucrarilor de interventie
Art. 8
(1) Etapele necesare elaborarii si implementarii programului multianual sunt urmatoarele:
a) identificarea si inventarierea cladirilor prevazute la art. 1 alin. (1), precum si a detinatorilor acestora;
b) stabilirea zonelor de actiune prioritara si elaborarea regulamentelor de interventie, in baza strategiei de dezvoltare si a planurilor de urbanism aprobate, precum si stabilirea termenelor specifice pentru indeplinirea masurilor de crestere a calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor, pentru fiecare categorie de zone de pe teritoriul localitatii;
c) notificarea de catre primar a detinatorilor cladirilor inventariate;
d) decizia detinatorului persoana juridica/asociatie de proprietari luata prin hotarare emisa in conditiile legii ori, dupa caz, acordul scris al detinatorului persoana fizica privind realizarea masurilor notificate si asigurarea sumelor necesare proiectarii si executarii lucrarilor de interventie;
e) proiectarea lucrarilor de interventie;
f) executarea lucrarilor de interventie;
g) receptia la terminarea lucrarilor de interventie;
h) receptia finala, dupa expirarea perioadei de garantie de buna executie de 5 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor.
(2) Notificarea prevazuta la alin. (1) lit. c), al carei continutcadru este prevazut in anexa nr. 1, se transmite cu confirmare de primire si cuprinde in principal:
a) obligatiile care revin detinatorilor pentru cresterea calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor prin executarea lucrarilor de interventie pentru reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei acestora;
b) facilitatile prevazute de prezenta lege;
c) conditiile, masurile si elementele privind respectarea unor caracteristici de culoare, materiale, detalii, prevazute in regulamentul de interventie;
d) termenul general sau, dupa caz, termenul specific stabilit pentru fiecare zona de actiune prioritara;
e) raspunderile detinatorilor;
f) sanctiunile aplicabile in cazul neindeplinirii/indeplinirii necorespunzatoare a obligatiilor.
Art. 9
(1) Termenul general prevazut la art. 8 alin. (2) lit. d) pentru executarea lucrarilor de interventie este de 12 luni de la data primirii de catre detinator a notificarii transmise in conditiile art. 8 alin. (2).
(2) La solicitarea scrisa a detinatorului notificat, depusa la autoritatea administratiei publice competente in termenul prevazut la art. 10, tinand seama de motivele invocate de acesta, precum si de concluziile notei tehnice de constatare si documentele tehnice prevazute de prezenta lege privind natura, complexitatea si amploarea lucrarilor de interventie necesare, primarul poate aproba, prin acord scris, majorarea corespunzatoare a termenului general prevazut la alin. (1), dar nu mai mult de 6 luni, putand stabili si termene intermediare de control al executarii lucrarilor de interventie.
(3) Daca lucrarile de interventie necesare nu au fost executate sau au fost incepute, dar nu au fost finalizate, in termenele notificate, precum si in situatia in care detinatorii notificati refuza executarea lucrarilor de interventie in conditiile si la termenele notificate, primarul poate solicita consiliului local aprobarea executarii de catre autoritatea administratiei publice locale a lucrarilor de interventie, in numele si pe cheltuiala detinatorilor notificati, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetul local, cu conditia constituirii dreptului de creanta si a recuperarii cheltuielilor de la detinatorii notificati, in conditiile legii, pana la data receptiei finale a lucrarilor de interventie executate.
(4) In toate cazurile in care detinatorul notificat aflat in situatia prevazuta la alin. (3) nu permite accesul la cladirea supusa lucrarilor de interventie in vederea executarii acestora de catre autoritatea administratiei publice locale, primarul, pentru a pune in aplicare hotararea consiliului local prevazuta la alin. (3), va solicita autorizarea instantei judecatoresti competente, prin ordonanta presedintiala, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.
Art. 10
Detinatorii notificati au obligatia de a transmite primariei hotararea ori, dupa caz, acordul scris, prevazute la art. 8 alin. (1) lit. d), insotita/insotit de nota tehnica de constatare elaborata in conditiile prezentei legi, in termen de maximum 60 de zile de la data primirii notificarii, precum si de a instiinta primaria si inspectoratul judetean in constructii cu privire la inceperea executarii lucrarilor de interventie, respectiv receptia la terminarea acestora, in conditiile legislatiei in vigoare privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
Art. 11
(1) In etapa privind proiectarea lucrarilor de interventii, prevazuta la art. 8 alin. (1) lit. e), se elaboreaza:
a) nota tehnica de constatare, prin derogare de la prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, precum si documentatia de avizare a lucrarilor de interventie, daca este cazul;
b) documentatia tehnica pentru autorizarea executarii lucrarilor de interventie si obtinerea autorizatiei de construire, daca este cazul;
c) proiectul tehnic si detaliile de executie elaborat/elaborate in conditiile legii, cu respectarea proiectului de arhitectura existent la cartea tehnica a constructiei si a caracteristicilor de culoare, materiale, detalii stabilite de regulamentele de interventie pentru zonele de actiune prioritara prevazute la art. 4 lit. e), precum si a notei tehnice de constatare si, dupa caz, a documentatiei tehnice autorizate prevazute la lit. b);
d) documentatia de atribuire pentru achizitia contractarii proiectarii si executarii lucrarilor de interventie, in conditiile legii, daca este cazul.
(2) Documentatia tehnica prevazuta la alin. (1) lit. b) se elaboreaza, respectiv autorizatia de construire se obtine, daca lucrarile de interventie modifica aspectul arhitectural al fatadelor si/sau al sistemului de acoperire, stabilit prin proiectul initial de arhitectura existent la cartea tehnica a constructiei, prin schimbarea formei, dimensiunilor, materialelor, cromaticii si/sau ornamentatiei existente.
(3) Nota tehnica de constatare prevazuta la alin. (1) lit. a), al carei continut-cadru este prevazut in anexa nr. 2, se elaboreaza de catre experti tehnici atestati, in scopul stabilirii starii tehnice a cladirii din punctul de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate a constructiilor, in principal a cerintelor esentiale „rezistenta mecanica si stabilitate”, „securitate la incendiu” si „siguranta in exploatare”, prin aplicarea metodei de evaluare calitativa pe baza examinarii directe, la fata locului, a cladirii, conform reglementarilor tehnice in vigoare din domeniul constructiilor.
(4) In cazul in care prin nota tehnica de constatare se stabileste necesitatea efectuarii unei expertize tehnice pentru structura de rezistenta si/sau pentru terenul de fundare ori a unor lucrari de consolidare/reparatii la structura de rezistenta a cladirii, care conditioneaza executarea lucrarilor de interventie, detinatorul notificat informeaza in scris primarul si inspectoratul teritorial in constructii, in termenul prevazut la art. 10, in vederea initierii masurilor privind reducerea riscului seismic al cladirii, in conditiile legii.
(5) Proiectarea si executarea lucrarilor de interventie se realizeaza cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995, cu modificarile ulterioare, precum si a reglementarilor tehnice din domeniul constructiilor.
(6) Proiectantii au obligatia de a asigura, prin proiectele tehnice si detaliile de executie elaborate, nivelurile de performanta prevazute de legislatia privind calitatea in constructii, precum si calitatea estetica, arhitecturala si ambientala a cladirilor, in scopul realizarii/conservarii specificitatii cadrului urban construit.
(7) Documentatia tehnica pentru autorizarea executarii lucrarilor de interventie, proiectele tehnice si detaliile de executie se verifica de catre verificatori de proiecte atestati.
(8) In situatia in care, in conditiile legii, lucrarile de interventie pot fi executate fara autorizatie de construire, acestea se realizeaza cu avizul tehnic prealabil al arhitectului-sef al municipiului, orasului sau al municipiului Bucuresti ori, dupa caz, al arhitectului-sef al judetului sau al persoanei cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului si al autorizarii executarii lucrarilor de constructii din cadrul primariei comunei, emis in baza proiectului tehnic si detaliilor de executie, elaborate cu respectarea regulamentelor de interventie si verificate in conditiile legii, depuse de detinator la autoritatea administratiei publice locale competente.
(9) Prin avizul tehnic prealabil prevazut la alin. (8) emitentul are obligatia de a asigura realizarea coerentei lucrarilor de interventie asupra cladirii cu imaginea urban-arhitecturala a zonei adiacente, respectarea caracterului zonei si pastrarea identitatii acesteia.
Capitolul IV – Finantarea
Art. 12
Finantarea proiectarii si executarii lucrarilor de interventie prevazute la art. 6 se asigura, pe cheltuiala proprie, de catre detinatorii cladirilor prevazute la art. 1 alin. (1).
Art. 13
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 12, autoritatile administratiei publice locale pot asigura prin bugetul local, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie:
a) preluarea integrala a cheltuielilor aferente lucrarilor de interventie corespunzatoare cotei proprietarului/proprietarilor de locuinte aflat/aflati in imposibilitate de a asigura sumele ce ii/le revin, la cererea acestuia/acestora, ca masura de protectie sociala, daca proprietarul/proprietarii face/fac dovada ca realizeaza venituri medii nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net lunar pe economie;
b) preluarea integrala a cheltuielilor aferente lucrarilor de interventie in situatia prevazuta la art. 9 alin. (3), in conditiile legii;
c) cofinantarea cheltuielilor aferente lucrarilor de interventie la cladirile amplasate in zone construite protejate sau in centrele istorice ale localitatilor, precum si in statiunile/localitatile/zonele turistice, balneare, climatice si/sau balneoclimatice, definite in conditiile legii.
(2) Conditiile de selectie si de preluare a cheltuielilor pentru aplicarea prevederilor alin. (1), precum si masurile necesare in vederea recuperarii de la detinatorii notificati a cheltuielilor efectuate de la bugetul local se stabilesc si se aproba prin hotarare a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Art. 14
Pentru cladirile amplasate in zone protejate si in zone de protectie a monumentelor istorice inscrise in Lista patrimoniului mondial, definite potrivit legii, autoritatile administratiei publice centrale cu atributii in domeniul dezvoltarii regionale si turismului, prin programe specifice aprobate in conditiile legii, pot asigura de la bugetul de stat prin bugetul propriu, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie, preluarea partiala sau integrala a cheltuielilor aferente lucrarilor de interventie care se executa la anvelopa acestor cladiri.
Art. 15
La termenele prevazute de legislatia in vigoare privind finantele publice locale, autoritatile administratiei publice locale stabilesc, in cadrul programelor multianuale, necesarul de alocatii de la bugetul local pentru finantarea cheltuielilor prevazute la art. 13.
Art. 16
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 12, asociatiile de proprietari — persoane juridice fara scop patrimonial — si proprietarii locuintelor unifamiliale — persoane fizice au dreptul de a beneficia de credite bancare acordate de institutii de credit, denumite in continuare finantatori, cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata, pentru executarea lucrarilor de interventie prevazute la art. 6 la anvelopa cladirilor de locuit detinute de acestea/acestia, in conditiile prezentei legi.
(2) Decizia de reabilitare structural-arhitecturala a anvelopei cladirilor de locuit cu credite bancare cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata se ia de catre asociatiile de proprietari/proprietarii de locuinte prevazute/ prevazuti la alin. (1), denumite/denumiti in cele ce urmeaza beneficiari de credite.
(3) In cazul asociatiei de proprietari aflate in situatia prevazuta la alin. (1), hotararea pentru executarea lucrarilor de interventie se ia cu votul a minimum 90% din membrii asociatiei de proprietari, iar hotararea de contractare a unui imprumut bancar in conditiile prezentei legi se ia cu votul a minimum 90% din membrii asociatiei de proprietari care nu pot asigura din surse proprii cota-parte care le revine din lucrarile de interventie.
Hotararea adunarii generale a asociatiei de proprietari privind executarea lucrarilor de interventie si contractarea imprumutului bancar se aduce la cunostinta tuturor proprietarilor din condominiu, inclusiv a celor care nu sunt membri ai asociatiei de proprietari, prin afisare la avizierul asociatiei, in termen de 5 zile de la data cand a fost adoptata.
Art. 17
(1) Lucrarile de interventie prevazute la art. 6 sunt eligibile pentru contractare de credite bancare cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata daca se executa la anvelopa cladirilor de locuit detinute de beneficiarii de credite prevazuti la art. 16 alin. (1).
(2) Beneficiarul de credite este eligibil daca:
a) asociatia de proprietari nu inregistreaza mai mult de doua rate scadente si neachitate la plata facturilor de utilitati in ultimele 3 luni calendaristice anterioare evaluarii eligibilitatii de catre finantator;
b) proprietarul de locuinta unifamiliala, persoana fizica, nu inregistreaza mai mult de doua rate scadente si neachitate la plata facturilor de utilitati — iluminat, gaze naturale si apa-canal — in ultimele 3 luni calendaristice anterioare evaluarii eligibilitatii de catre finantator.
(3) Conditia de eligibilitate prevazuta la alin. (2) reprezinta conditie initiala care trebuie indeplinita in mod obligatoriu de beneficiarul de credite in vederea solicitarii unui credit in conditiile prezentei legi.
(4) In vederea obtinerii creditului cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata, beneficiarul de credite trebuie sa indeplineasca cumulativ conditia initiala prevazuta la alin. (2) si conditiile din normele de creditare ale finantatorului, precum si cele prevazute de normele de aplicare a prezentei legi.
(5) Conditiile de eligibilitate a finantatorului si, respectiv, conditiile de eligibilitate a constructorului se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi.
Art. 18
Nota tehnica de constatare, proiectul tehnic si detaliile de executie, precum si, daca este cazul, documentatia de avizare a lucrarilor de interventie si documentatia pentru autorizarea lucrarilor de interventie se realizeaza, in conditiile legii, prin grija beneficiarilor de credite si se finanteaza din sursele proprii ale acestora.
Art. 19
Executarea lucrarilor de interventie la anvelopa cladirilor de locuit detinute de beneficiarii de credite se finanteaza astfel:
a) din sursele proprii ale acestora, reprezentand minimum 10% din valoarea de executie a lucrarilor de interventie;
b) din credite bancare in lei, cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata, contractate de beneficiarii de credite si garantate in cota de 100% de FNGCIMM in numele si in contul statului, reprezentand maximum 90% din valoarea de executie a lucrarilor de interventie.
Art. 20
Perioada de rambursare a creditelor bancare cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata este de maximum 5 ani.
Art. 21
(1) Dobanda aferenta creditelor bancare cu garantie guvernamentala acordate beneficiarilor de credite se suporta de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie.
(2) Structura dobanzii, precum si plafonul maxim al creditului cu garantie guvernamentala, pe beneficiar, se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi elaborate in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(3) Orice alte costuri aferente creditului, precum si penalitatile percepute de finantator ca urmare a neplatii ratelor la termenele scadente conform graficului de rambursare a creditului aprobat se suporta de catre beneficiarul de credite.
Art. 22
(1) Prin derogare de la prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 109/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa mandateze FNGCIMM in vederea emiterii de garantii in numele si in contul statului in favoarea finantatorilor care acorda credite beneficiarilor de credite.
(2) Intre Ministerul Finantelor Publice si FNGCIMM se incheie o conventie prin care se stabilesc drepturile si obligatiile partilor in derularea finantarii prin credite bancare cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata.
(3) Beneficiarul de credite va garanta prin angajament asumat de catre proprietarii locuintelor unifamiliale sau ai celor din blocurile de locuinte, in calitate de fideiusori, pentru recuperarea sumelor neplatite de beneficiarul de credite, rezultate din executarea garantiilor acordate de FNGCIMM in numele si in contul statului. Nu incheie conventii de fideiusiune, respectiv nu au calitatea de fideiusori membrii asociatiei de proprietari care achita din surse proprii cota-parte ce le revine din lucrarile de interventie.
(4) Conventiile de fideiusiune constituie titluri executorii si au valoare de inscrisuri autentice.
(5) In baza conventiilor de fideiusiune, asupra cladirilor de locuit detinute de beneficiarii de credite se noteaza in partea a III-a a cartii funciare a imobilelor existenta contractului de imprumut si a conventiei de fideiusiune.
(6) La transmiterea dreptului de proprietate, dobanditorul se subroga in drepturile si obligatiile proprietarului, indiferent daca proprietarul are sau nu calitatea de fideiusor.
(7) In cazul in care se ramburseaza integral creditul garantat, notarea prevazuta la alin. (5) se radiaza in conditiile legii.
(8) In cazul in care beneficiarul de credite este o asociatie de proprietari, in temeiul conventiilor de fideiusiune, proprietarii din blocul de locuinte care nu au achitat sumele care le revin catre asociatia de proprietari sunt obligati sa plateasca personal sumele rezultate din executarea garantiilor acordate de FNGCIMM in numele si in contul statului, in limita cotei-parti ce le revine din valoarea creditului, proportional cu cota-parte indiviza detinuta de fiecare dintre acesti proprietari din proprietatea comuna.
Art. 23
Intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului si finantatorii care acorda credite bancare beneficiarilor de credite in conditiile prezentei legi se incheie conventii, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, prin care se stabilesc drepturile si obligatiile partilor in finantarea dobanzii subventionate aferente sumelor utilizate din creditele acordate, in limita plafonului anual aprobat cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.
Art. 24
(1) Sumele rezultate din executarea garantiilor acordate de FNGCIMM in numele si in contul statului se platesc finantatorului de catre Ministerul Finantelor Publice din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finantelor Publice — Actiuni generale, pe baza documentelor justificative prezentate de FNGCIMM.
(2) Sumele prevazute la alin. (1) ce urmeaza a fi recuperate sunt scadente incepand cu ziua urmatoare datei efectuarii platii de catre Ministerul Finantelor Publice.
(3) Inscrisurile intocmite de directia de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice, prin care se individualizeaza sumele de recuperat exprimate in moneda nationala, constituie titluri de creanta si cuprind elementele actului administrativ fiscal prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Creantele individualizate in aceste titluri sunt asimilate creantelor fiscale.
(4) In termen de 15 zile de la data efectuarii platilor prevazute la alin. (1), titlurile de creanta impreuna cu dovada comunicarii acestora se transmit organelor fiscale competente subordonate Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in vederea colectarii, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. In cadrul aceluiasi termen titlul de creanta se comunica debitorului.
(5) Titlul de creanta devine titlu executoriu la implinirea termenului de 60 de zile de la data comunicarii acestuia catre debitor.
(6) Sumele incasate potrivit alin. (4) constituie venituri ale bugetului de stat si se vireaza intr-un cont de venituri bugetare distinct.
(7) Dispozitiile art. 154 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt aplicabile in cazul executarii silite pentru stingerea creantelor datorate bugetului de stat rezultate din executarea garantiilor emise in numele si in contul statului, in conditiile prezentei legi.
Art. 25
(1) Plafonul anual al garantiilor care pot fi emise potrivit art. 22 alin. (1) se stabileste de Ministerul Finantelor Publice si se aproba prin hotarare a Guvernului.
(2) Conditiile generale de acordare a creditelor, a garantiilor guvernamentale, criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii de credite, altele decat cele prevazute la art. 17 alin. (2), criteriile de eligibilitate pentru banci si operatori economici cu activitate in constructii, precum si regulile de gestionare a subventiilor si garantiilor se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului si aprobate prin hotarare a Guvernului, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. 26
Atribuirea contractelor de servicii privind executarea lucrarilor de interventie la anvelopa cladirilor de locuit prin credite bancare cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata se efectueaza in conditiile legii.
Capitolul V – Obligatii si raspunderi
Art. 27
Consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti aproba, la propunerea primarului/primarului general al municipiului Bucuresti, documentele prevazute la art. 5 alin. (3), precum si masurile prevazute la art. 9 alin. (3).
Art. 28
(1) Primarul/Primarul general al municipiului Bucuresti are urmatoarele obligatii:
a) de a realiza identificarea si inventarierea cladirilor prevazute la art. 1 alin. (1) si a detinatorilor acestora;
b) de a realiza, prin intermediul institutiei arhitectului-sef, stabilirea zonelor de actiune prioritara si elaborarea regulamentelor de interventie aferente acestora;
c) de a notifica detinatorii cladirilor inventariate, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) lit. c) si alin. (2);
d) de a monitoriza si de a controla modul de realizare a lucrarilor de interventie de catre detinatorii notificati, pe toata durata executarii masurilor notificate;
e) de a autoriza executarea lucrarilor de interventie, in conditiile legii;
f) de a participa la receptia la terminarea lucrarilor;
g) in situatia prevazuta la art. 13 alin. (1) lit. b), de a contracta, potrivit prevederilor legale in vigoare, proiectarea si executarea lucrarilor de interventie, de a efectua receptia la terminarea lucrarilor, de a transmite detinatorilor documentele care completeaza cartea tehnica a constructiei si de a asigura recuperarea cheltuielilor de la detinatorii notificati, pana la data receptiei finale a lucrarilor de interventie;
h) in situatiile prevazute la art. 13 alin. (1), de a asigura controlul utilizarii eficiente a fondurilor alocate si de a raspunde in conditiile legii pentru necesitatea si oportunitatea sumelor, precum si pentru realitatea, exactitatea si legalitatea sumelor cheltuite in scopul pentru care au fost alocate.
(2) Pentru ducerea la indeplinire a obligatiilor prevazute la alin. (1) lit. b), primarul/primarul general al municipiului Bucuresti, prin institutia arhitectului-sef, colaboreaza, in conditiile legii, cu Ordinul Arhitectilor din Romania, cu arhitecti si urbanisti cu drept de semnatura, precum si cu experti tehnici in constructii.
Art. 29
Detinatorii de constructii notificati:
a) isi dau acordul ori, dupa caz, hotarasc, in conditiile legii, realizarea masurilor notificate;
b) asigura sursa de finantare necesara pentru realizarea masurilor notificate;
c) contracteaza proiectarea si executarea lucrarilor de interventie, in conditiile legii;
d) organizeaza receptia la terminarea lucrarilor, precum si receptia finala la sfarsitul perioadei de garantie de 5 ani si completeaza cartea tehnica a constructiei cu documentele aferente lucrarilor de interventie executate.
Capitolul VI – Sanctiuni
Art. 30
Neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor care revin detinatorilor notificati cu privire la realizarea lucrarilor de interventie pentru reabilitarea structuralarhitecturala a anvelopei cladirilor inventariate se constata de catre organul cu atributii de control al autoritatii administratiei publice locale, in limita competentelor care ii revin, la expirarea termenului comunicat detinatorului prin notificarea prevazuta la art. 8 alin. (1) lit. c) si, dupa caz, a termenului prevazut la art. 9 alin. (2) si se consemneaza in procesul-verbal de constatare.
Art. 31
(1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a), cu amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei;
b) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b), cu amenda de la 8.000 lei la 10.000 lei;
c) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 29 lit. c), cu amenda de la 5.000 lei la 8.000 lei;
d) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 29 lit. d), cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) se fac dupa cum urmeaza:
a) de catre prefect, pentru cele prevazute la alin. (1) lit. c) si d);
b) de catre persoanele cu atributii de control anume imputernicite de primariile municipiilor, oraselor si municipiului Bucuresti, precum si, dupa caz, de consiliile judetene sau ale comunelor, pentru cele prevazute la alin. (1) lit. a) si b).
Art. 32
Contraventiilor prevazute la art. 31 alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Capitolul VII – Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 33
In termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, primarii municipiilor si oraselor, primarul general al municipiului Bucuresti, precum si, dupa caz, primarii comunelor finalizeaza identificarea si inventarierea cladirilor prevazute la art. 1 alin. (1) si a detinatorilor acestora, stabilirea zonelor de actiune prioritara, precum si elaborarea regulamentelor de interventie.
Art. 34
(1) In situatia prevazuta la art. 11 alin. (2), prin derogare de la prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica urmatoarele prevederi:
a) certificatul de urbanism si autorizatia de construire pentru executarea lucrarilor de interventie se elibereaza, in regim de urgenta, in cel mult 15 zile de la data inregistrarii solicitarii, cu scutire de taxa;
b) autorizatia de construire se emite fara prezentarea extrasului de plan cadastral si a extrasului de carte funciara de informare.
(2) Acordul primarului prevazut la art. 9 alin. (2) se emite cu titlu gratuit, in cel mult 10 zile de la data inregistrarii solicitarii depuse la primarie de catre detinatorul notificat.
(3) Avizul tehnic prealabil prevazut la art. 11 alin. (8) se emite cu titlu gratuit, in cel mult 15 zile de la inregistrarea documentatiei tehnice depuse la primarie de catre detinatorul notificat.
Art. 35
(1) Pentru lucrarile de interventie prevazute in prezenta lege, prin derogare de la prevederile legale in vigoare, detinatorii notificati beneficiaza de urmatoarele facilitati: scutirea de la virarea cotei de 0,7% si a cotei de 0,1%, dupa caz, catre Inspectoratul de Stat in Constructii, precum si a cotei de 0,5% catre Casa Sociala a Constructorului, din cheltuielile cu lucrarile de interventie.
(2) Autoritatile administratiei publice locale pot hotari, in conditiile legii, scutirea de la plata impozitului pe cladiri, datorat pentru o perioada de 5 ani consecutivi, cu incepere din anul fiscal in care a fost efectuata receptia la terminarea lucrarilor.
Art. 36
(1) Cuantumul cheltuielilor efectuate de catre autoritatea administratiei publice locale, in numele si pe cheltuiala detinatorului notificat, aflat in situatia prevazuta la art. 9 alin. (3), pentru executarea lucrarilor de interventie, se consemneaza intr-un inscris, ce constituie titlu de creanta, in care se stabilesc inclusiv termenele de plata a sumei datorate de catre detinatorii notificati. In cazul cladirilor inscrise in cartea funciara, titlul de creanta va mentiona numarul cadastral al cladirii.
(2) Detinatorul nemultumit de cuantumul sumei datorate in inscrisul ce constituie titlu de creanta poate formula contestatie in conditiile art. 209 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Decizia prin care se solutioneaza contestatia se comunica contestatarului si poate fi atacata la instanta judecatoreasca competenta in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Inscrisul care constituie titlu de creanta devine titlu executoriu la expirarea termenului de plata prevazut in acesta.
(5) Somatia insotita de titlul executoriu se comunica detinatorului notificat aflat in situatia prevazuta la art. 9 alin. (3), potrivit legii.
(6) Sumele recuperate potrivit prezentului articol se vireaza in conturile comunicate de catre autoritatile administratiei publice locale si constituie venituri la bugetele locale.
Art. 37
Prezenta lege se completeaza cu prevederile Legii nr. 50/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata, cu modificarile ulterioare.
Art. 38
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege.
Art. 39
Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Impozite si taxe locale
Ordonanta rep. nr. 36 din 01/30/2002
impozitele si taxele locale*)
Monitorul Oficial nr. 670 din 09/10/2002
*) Republicata in temeiul art. II din Legea 522/2002 pentru aprobarea O.G. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, dandu-se textelor o noua numerotare.
O.G. 36/2002 a fost publicata in M.Of. 92 din 2 februarie 2002, rectificata in M.Of. 145 din 26 februarie 2002, si a fost aprobata cu modificari si completari prin Legea 522/2002, publicata in M.Of. 602 din 14 august 2002.
CAPITOLUL I – Dispozitii generale
Art. 1.
(1) Impozitele si taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale si sunt reglementate prin prezenta ordonanta.
(2) Informatiile referitoare la impozitele si taxele locale sunt de interes public, autoritatile administratiei publice locale avand obligatia sa asigure accesul liber si neingradit la acestea.
Art. 2.
Resursele financiare constituite din impozitele si taxele locale se utilizeaza pentru cheltuielile publice a caror finantare se asigura de la bugetele locale, in conditiile legii.
Art. 3.
(1) Persoanele fizice si persoanele juridice, denumite in continuare contribuabili, datoreaza impozitele si taxele locale reglementate prin prezenta ordonanta.
(2) Sunt asimilati persoanelor fizice, in sensul prezentei ordonante, contribuabilii care desfasoara activitati economice pe baza liberei initiative ori exercita in mod individual sau prin asociere orice profesie libera.
(3) Prin persoane juridice, in sensul prezentei ordonante, se intelege acele entitati reprezentate de persoanele fizice, inregistrate legal, ce au un patrimoniu distinct, in scopul desfasurarii unei activitati, precum:
a) comerciantii si filialele acestora, definiti astfel de Codul comercial, inclusiv unitatile economice ale persoanelor juridice de drept public, precum si cele ale organizatiilor politice, sindicale, patronale si cooperatiste, institutiilor publice, asociatiilor si fundatiilor, cultelor religioase si altora asemenea, cu exceptia celor mentionate la alin. (2);
b) cultele religioase si unitatile locale ale acestora, cu personalitate juridica.
(4) Sunt asimilate persoanelor juridice, in sensul prezentei ordonante, si sucursalele si reprezentantele autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei, apartinand persoanelor fizice sau juridice straine, si altele asemenea.
(5) Sunt exceptate institutiile si unitatile care functioneaza in subordinea sau in coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii.
CAPITOLUL II – Impozitul pe cladiri
Art. 4.
(1) Impozitul pe cladiri este anual si se datoreaza de catre contribuabili pentru cladirile aflate in proprietatea lor, indiferent de locul unde sunt situate si de destinatia acestora.
(2) In cazul cladirilor proprietate publica si privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, aflate in administrarea sau in folosinta, dupa caz, a contribuabililor, impozitul pe cladiri se datoreaza de catre cei care le au in administrare sau in folosinta.
(3) In sensul prezentei ordonante, prin cladire se intelege orice constructie care serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii si de altele asemenea.
(4) Pentru stabilirea impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice, la dimensionarea unei cladiri se are in vedere suprafata construita desfasurata care se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv a celor situate la subsol. In calcul nu se cuprind suprafetele podurilor, cu exceptia mansardelor, precum si cele ale treptelor si teraselor neacoperite.
Art. 5.
(1) Impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor fizice, se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,2% in mediu urban si de 0,1% in mediul rural asupra valorii impozabile a cladirii, determinata potrivit criteriilor si normelor de evaluare prevazute in anexa 1.
(2) In cazul contribuabililor mentionati la alin. (1), care detin mai multe cladiri cu destinatia de locuinta, altele decat cele inchiriate, impozitul pe cladiri se majoreaza dupa cum urmeaza:
a) cu 15% pentru prima cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de a doua cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de a treia cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de a patra cladire si urmatoarele, in afara celei de la adresa de domiciliu.
(3) Ordinea numerica a proprietatilor se determina in raport de anul dobandirii cladirii, indiferent sub ce forma, rezultat din documentele care atesta calitatea de proprietar.
(4) Contribuabilii care intra sub incidenta alin. (2) au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza teritoriala isi au domiciliul, precum si la cele in a caror raza teritoriala sunt situate cladirile respective.
(5) Modelul declaratiei speciale mentionate la alin. (4) se aproba prin normele metodologice referitoare la impozitele si taxele locale.
Art. 6.
(1) Impozitul pe cladiri, in cazul contribuabililor prevazuti la art. 3 alin. (3), se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsa intre 0,5% si 1,5% asupra valorii de inventar a cladirii, inregistrata in contabilitatea acestora, conform prevederilor legale in vigoare.
(2) Daca persoanele juridice nu au efectuat nici o reevaluare a cladirilor incepand cu anul 1998 pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, cota impozitului pe cladiri este intre 3% si 5%, aplicata la valoarea de inventar a cladirii, pana la data primei reevaluari, inregistrata in contabilitatea acestora.
(3) Pentru cladirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul pe cladiri se determina asupra valorii negociate intre parti si inscrise in contract si se datoreaza de catre proprietar.
(4) Incepand cu data transferului de proprietate catre beneficiar a cladirilor ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul se determina prin aplicarea cotelor prevazute la alin. (2), pana la data primei reevaluari inregistrate in contabilitate.
Art. 7.
(1) La determinarea impozitului pe cladiri, in cazul contribuabililor prevazuti la art. 3 alin. (3), se au in vedere atat cladirile aflate in functiune, cat si cele in rezerva sau in conservare.
(2) Cladirile aflate in functiune si a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii sunt supuse in continuare impozitului pe cladiri, calculat pe baza valorii de inventar inregistrate in contabilitate.
Art. 8.
Cladirile dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma, se impun cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite. Impozitul se calculeaza proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului.
Art. 9.
(1) Scaderea de la impunere, in cursul anului, pentru situatiile de dezafectare, demolare, dezmembrare sau distrugere a cladirilor, precum si de transfer al dreptului de proprietate ori locatiune asupra cladirilor, dupa caz, se face cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a produs una dintre aceste situatii.
Scaderea se acorda proportional cu partea de cladire supusa unei astfel de situatii, precum si cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal.
(2) Lista cuprinzand cladirile care nu sunt supuse impozitului pe cladiri este redata in anexa 2.
(3) Avizarea de catre consiliile locale a constructiilor speciale prevazute la subpunctul 20 al pct. 7 din anexa 2 se va face anual, in cursul lunii noiembrie, si se aplica in anul fiscal urmator.
Art. 10.
Impozitul pe cladiri se stabileste pe baza declaratiei de impunere depuse de contribuabili, in conditiile prezentei ordonante, si se plateste trimestrial in patru rate egale, astfel: pana la 15 martie, pana la 15 iunie, pana la 15 septembrie si pana la 15 noiembrie.
CAPITOLUL III – Impozitul si taxa pe teren
Art. 11.
Contribuabilii care detin in proprietate terenuri situate in municipii, orase si comune, in intravilanul sau in extravilanul localitatilor datoreaza impozit pe teren.
Art. 12.
(1) Impozitul pe teren se stabileste anual, in suma fixa pe metru patrat de teren, in mod diferentiat, in intravilanul localitatilor, pe ranguri de localitati si zone, iar in extravilanul localitatilor, pe ranguri de localitati si categorii de folosinta a terenurilor, pe zone, potrivit anexei 3 si, respectiv, anexei 4.
(2) In cazurile in care terenurile situate in intravilanul localitatilor sunt inregistrate in registrul agricol la alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, acestea se vor supune impozitului pe teren conform anexei 4.
Art. 13.
Incadrarea terenurilor pe zone si pe categorii de folosinta, in intravilan si extravilan, se face de catre consiliile locale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatii, de retelele edilitare, precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ-teritoriale, conform documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, registrelor agricole, evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidente agricole ori cadastrale.
Art. 14.
(1) Pentru terenurile dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma, impozitul pe teren se datoreaza de la data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite, proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal.
(2) Dispozitiile prevazute la alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in cazul terenurilor a caror incadrare se modifica in cursul anului fiscal.
Art. 15.
In situatia in care in cursul anului se modifica rangul localitatii, impozitul pe teren se modifica corespunzator noii incadrari a localitatii, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a intervenit aceasta modificare.
Art. 16.
(1) Impozitul pe teren nu se aplica asupra terenurilor pentru care se plateste taxa pe teren datorata potrivit art. 17 din prezenta ordonanta.
(2) Scaderea de la impunere, in cursul anului, pentru oricare dintre situatiile care corespund dispozitiilor legale in vigoare, se face cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a produs acea situatie, proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal.
(3) Lista cuprinzand terenurile pentru care nu se datoreaza impozitul si taxa este redata in anexa 5.
Art. 17.
Pentru terenurile proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, aflate in administrarea sau in folosinta regiilor autonome, a societatilor comerciale si a altor persoane juridice, utilizate in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura, acestea datoreaza taxa pe teren, care se stabileste in aceleasi conditii ca si impozitul pe teren prevazut la art. 12.
Art. 18.
(1) Pentru terenurile ocupate de drumuri si cai ferate contribuabilii prevazuti la art. 17 datoreaza taxa pe teren ce se stabileste anual, in lei/km, diferentiata dupa cum urmeaza:
a) pentru drumuri 200.000 lei/km;
b) pentru cai ferate normale 390.000 lei/km;
c) pentru cai ferate inguste 200.000 lei/km.
(2) Taxa se datoreaza numai pentru liniile ferate si drumurile pana la accesul in incinta unitatii.
Art. 19.
Unitatile de transport feroviar sunt scutite de taxa pe teren prevazuta la art. 17 si 18.
Art. 20.
Impozitul si taxa pe teren se stabilesc, se modifica si se incaseaza potrivit prevederilor art. 8-10.
CAPITOLUL IV – Taxa asupra mijloacelor de transport
Art. 21.
(1) Contribuabilii care detin mijloace de transport cu tractiune mecanica datoreaza o taxa anuala stabilita in functie de capacitatea cilindrica a acestora, pentru fiecare 500 cm3 sau fractiune din acestia, conform anexei 6 lit. A pct. I.
(2) Pentru autovehiculele de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone, precum si pentru combinatiile acestora, taxa este cea prevazuta in anexa 6 lit. A pct. II si III.
(3) Resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport prevazuta in anexa 6 lit. A pct. II si III se vor utiliza in exclusivitate pentru lucrari de intretinere, modernizare, reabilitare si constructie a drumurilor de interes local si judetean si constituie venit in proportie de 60% la bugetul local si, respectiv, de 40% la bugetul judetean. Pentru municipiul Bucuresti taxa constituie venit in proportie de 60% la bugetele sectoarelor si, respectiv, de 40% la bugetul municipiului Bucuresti.
(4) Pentru remorci, semiremorci si rulote taxele anuale se stabilesc in functie de capacitatea acestora, conform anexei 6 lit. B.
(5) Sunt scutite de taxa autoturismele, motocicletele cu atas si mototriciclurile care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora.
Art. 22.
Capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcilor se dovedesc cu cartea de identitate a autovehiculului, respectiv a remorcii, cu factura de cumparare sau cu alte documente legale din care sa rezulte acestea.
Art. 23.
(1) Taxa asupra mijloacelor de transport pe apa, care apartin contribuabililor, se stabileste anual, pentru fiecare mijloc de transport, conform anexei 6 lit. C.
(2) Navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele, folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei, nu sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport.
Art. 24.
(1) Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza incepand cu data de intai a lunii in care au fost dobandite, iar in cazul instrainarii sau radierii in timpul anului din evidentele autoritatilor la care sunt inmatriculate, taxa se da la scadere incepand cu data de intai a lunii in care a aparut una dintre aceste situatii.
(2) Pentru mijloacele de transport ce fac obiectul contractelor de leasing taxa se datoreaza de catre proprietar.
Art. 25.
Taxa asupra mijloacelor de transport se determina de catre compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza teritoriala contribuabilii isi au domiciliul, sediul sau punctele de lucru, dupa caz, pe baza declaratiei de impunere depuse in conditiile prezentei ordonante.
Art. 26.
(1) Institutiile publice, precum si persoanele juridice care au ca profil de activitate transportul de calatori in comun in regim urban si suburban sunt scutite de plata taxei asupra mijloacelor de transport.
(2) Transportul de calatori in comun in regim urban si suburban se refera si la cel care parcurge o distanta in afara localitatii, daca se practica tarife stabilite in conditiile transportului in comun.
Art. 27.
(1) Taxa asupra mijloacelor de transport se plateste trimestrial, in patru rate egale, astfel: pana la 15 martie, pana la 15 iunie, pana la 15 septembrie si pana la 15 noiembrie.
(2) Pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului taxa datorata se repartizeaza in sume egale, la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului.
(3) Persoanele fizice sau juridice straine, care solicita inmatricularea temporara a mijloacelor de transport, au obligatia de a achita integral taxa datorata, la data luarii in evidenta de catre compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale.
CAPITOLUL V – Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor
Art. 28.
Pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor contribuabilii datoreaza taxe diferentiate, conform anexei 7.
Art. 29.
(1) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se calculeaza pe baza valorii de proiect declarate de solicitant in cererea pentru eliberarea autorizatiei de construire, in conformitate cu proiectul prezentat.
(2) La terminarea lucrarilor beneficiarii autorizatiei de construire, in termen de 15 zile de la data expirarii termenului de executare stabilit prin aceasta, sunt obligati sa declare structurilor specializate in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului ale autoritatilor administratiei publice locale valoarea reala a lucrarilor, in vederea regularizarii taxei pentru autorizatia de construire.
(3) Structurile specializate mentionate la alin. (2) vor regulariza taxa pentru autorizatia de construire pe baza valorii reale a lucrarilor declarate de catre solicitant, in termen de 15 zile de la data expirarii termenului de executare stabilit prin autorizatia de construire.
(4) Pentru persoanele fizice, in cazul in care valoarea lucrarilor declarate de catre solicitant este mai mica decat valoarea determinata potrivit anexei 1, regularizarea taxei se va face pe baza valorii astfel calculate.
Art. 30.
(1) Cuantumul taxelor prevazute in anexa 7 se stabileste intre aceste limite de catre consiliile locale sau judetene, dupa caz.
(2) Taxele prevazute la acest capitol se platesc prealabil eliberarii sau vizarii, dupa caz, a certificatelor, avizelor si autorizatiilor.
(3) Pentru eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire de catre presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor comunelor, taxele datorate constituie venit in proportie de 50% la bugetul local si de 50% la bugetul judetean.
(4) Pentru municipiul Bucuresti taxele datorate pentru eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire se fac venit la bugetul municipiului Bucuresti sau ale sectoarelor acestuia, dupa caz, potrivit atributiilor stabilite prin lege primarului general, respectiv primarilor de sectoare.
(5) Dovada platii taxei se pastreaza la structura specializata a autoritatii administratiei publice locale care a eliberat documentele respective.
CAPITOLUL VI – Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate
Art. 31.
(1) Contribuabilii care beneficiaza sub diverse forme de serviciul de reclama si publicitate sunt obligati sa incheie contracte in acest sens si datoreaza bugetelor locale pe raza carora se efectueaza publicitatea o taxa de reclama si publicitate care poate fi cuprinsa intre 1% si 3% din valoarea contractului, exclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta.
(2) Pentru folosirea mijloacelor de publicitate prin afisaj, panouri sau alte asemenea mijloace publicitare beneficiarii datoreaza o taxa care poate fi cuprinsa intre 65.000 lei/an/m2 si 130.000 lei/an/m2 sau fractiune de m2.
(3) Pentru firmele instalate la locul exercitarii activitatii taxa anuala se stabileste in functie de dimensiune si poate fi cuprinsa intre 120.000 lei/an/m2 si 200.000 lei/an/m2 sau fractiune de m2.
(4) Cota procentuala si cuantumul taxei prevazut in suma fixa se stabilesc de catre consiliile locale in a caror raza teritoriala se realizeaza publicitatea, in limitele prevazute mai sus.
Art. 32.
(1) Taxa datorata potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) se plateste lunar de catre cel care efectueaza reclama si publicitatea la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza se realizeaza serviciul, pana la data de 10 a lunii urmatoare, pe toata perioada desfasurarii contractului, incepand cu luna in care taxa a devenit exigibila.
(2) Taxa devine exigibila la data intrarii in vigoare a contractului de prestare a serviciului de reclama si publicitate.
(3) Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate datorata potrivit art. 31 alin. (2) se plateste anticipat de catre beneficiarul publicitatii, proportional cu numarul de luni de utilizare, la bugetul local al unitatii administrativteritoriale pe a carei raza este expus afisul publicitar. In situatiile in care mijloacele de reclama si publicitate au o durata mai mare de un an, taxa se plateste pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an.
(4) Contribuabilii care datoreaza taxa potrivit art. 31 alin. (3) au obligatia sa o achite trimestrial la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea, in patru rate egale, astfel: pana la 15 martie, pana la 15 iunie, pana la 15 septembrie si pana la 15 noiembrie.
(5) Institutiile publice nu datoreaza taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate.
(6) Taxa prevazuta la art. 31 alin. (3) nu se datoreaza pentru panourile de identificare si avertizare a instalatiilor energetice.
CAPITOLUL VII – Impozitul pe spectacole
Art. 33.
(1) Contribuabilii care organizeaza manifestari artistice, competitii sportive, activitati artistice si distractive de videoteca si discoteca, denumite in continuare spectacole, datoreaza impozit pe spectacole, calculat in cote procentuale asupra incasarilor din vanzarea biletelor de intrare si a abonamentelor sau in suma fixa pe metru patrat, in functie de suprafata incintei unde se desfasoara spectacolul, mai putin valoarea timbrelor instituite, potrivit legii.
(2) Institutiile publice nu datoreaza impozitul pe spectacole.
Art. 34.
Pentru manifestarile artistice si competitiile sportive impozitul pe spectacole se stabileste asupra incasarilor din vanzarea abonamentelor si a biletelor de intrare, prin aplicarea urmatoarelor cote:
a) 2% pentru manifestarile artistice de teatru, de opera, de opereta, de filarmonica, cinematografice, muzicale, de circ, precum si pentru competitiile sportive interne si internationale;
b) 5% pentru manifestarile artistice de genul: festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte asemenea manifestari artistice ori distractive care au un caracter ocazional.
Art. 35.
(1) Pentru activitatile artistice si distractive de videoteca si discoteca impozitul pe spectacole se stabileste in functie de suprafata incintei in care se desfasoara spectacolul, pe zi de functionare, dupa cum urmeaza:
a) in cazul videotecilor, de la 500 lei/m2/zi la 1.000 lei/m2/zi;
b) in cazul discotecilor, de la 1.000 lei/m2/zi la 2.000 lei/m2/zi.
(2) Cuantumul impozitului se stabileste de catre consiliile locale in a caror raza administrativ-teritoriala se realizeaza activitatile artistice si distractive, in limitele prevazute la alin. (1).
(3) Pentru determinarea impozitului pe spectacole, asupra nivelurilor mentionate la alin. (1) se aplica coeficientii de corectie mentionati la nota din anexa 4.
Art. 36.
(1) Platitorii de impozit pe spectacole, pentru manifestarile prevazute la art. 34, au obligatia de a inregistra abonamentele si biletele de intrare la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza teritoriala isi au sediul si de a afisa tarifele la casele de vanzare a biletelor si la locul de desfasurare a spectacolelor.
(2) Pentru spectacolele organizate in deplasare sau in turneu este obligatorie vizarea biletelor de intrare si a abonamentelor la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza teritoriala se desfasoara spectacolele.
Art. 37.
Platitorii de impozit pe spectacole, pentru activitatile prevazute la art. 35, au obligatia sa depuna o declaratie care va contine suprafata incintei, precum si zilele in care se desfasoara spectacolele, pana cel tarziu la data de 15 inclusiv, pentru luna urmatoare.
Art. 38.
(1) Impozitul pe spectacole se plateste lunar pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se realizeaza venitul la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza se desfasoara spectacolul.
(2) Platitorii de impozit pe spectacole raspund de exactitatea calculului si de varsarea la timp a impozitului.
Art. 39.
Pentru sumele cedate in scopuri umanitare, pe baza de contract, din incasarile obtinute din spectacole nu se datoreaza impozit.
Art. 40.
Platitorii impozitului pe spectacole au obligatia sa tina evidenta acestuia si sa depuna lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se realizeaza venitul, la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza de competenta platitorul isi are sediul sau domiciliul, decontul de impunere sau declaratia prevazuta la art. 37, potrivit modelelor aprobate prin normele metodologice referitoare la impozitele si taxele locale.
Art. 41.
Tiparirea, inregistrarea, vizarea, evidenta si gestionarea, dupa caz, a abonamentelor si a biletelor de intrare la spectacole se fac potrivit normelor tehnice aprobate prin hotarare a Guvernului la initiativa Ministerului Administratiei Publice, impreuna cu Ministerul Finantelor Publice, cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor si al Ministerului Tineretului si Sportului, in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei ordonante in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 42.
Platitorii impozitului pe spectacole sunt, de asemenea, obligati:
a) sa respecte normele tehnice privind tiparirea, inregistrarea, vizarea, evidenta si gestionarea, dupa caz, a abonamentelor si a biletelor de intrare la spectacole;
b) sa elibereze bilete de intrare la spectacole pentru toate sumele incasate si sa nu practice tarife mai mari decat cele inscrise pe bilete;
c) sa puna la dispozitie organelor de control documentele care atesta calculul si plata impozitului pe spectacole.
Art. 43.
(1) Incalcarea normelor tehnice privind tiparirea, inregistrarea, vizarea, evidenta si gestionarea, dupa caz, a abonamentelor si a biletelor de intrare la spectacole constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei
(2) Cuantumul amenzilor prevazute la alin. (1) se va actualiza in conditiile prezentei ordonante.
(3) Sanctiunea se aplica platitorilor de impozit pe spectacole.
Art. 44.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 43 se fac de catre primar si imputernicitii acestuia, precum si de catre persoanele imputernicite in acest scop din cadrul Ministerului Administratiei Publice, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Culturii si Cultelor si Ministerului Tineretului si Sportului.
CAPITOLUL VIII – Taxa hoteliera
Art. 45.
(1) Pentru sederea in municipii, orase sau comune consiliile locale pot hotari instituirea taxei hoteliere datorate de persoanele fizice in varsta de peste 18 ani.
(2) Taxa se determina pe baza cotei stabilite de consiliile locale intre 0,5% si 5%, aplicata la tarifele de cazare practicate de unitatile hoteliere.
Art. 46.
Taxa hoteliera se incaseaza de catre persoanele juridice prin intermediul carora se realizeaza cazarea, o data cu luarea in evidenta a persoanelor cazate, si se varsa la bugetul local in primele 10 zile ale fiecarei luni pentru luna precedenta.
Art. 47.
In cazul in care taxa hoteliera este inclusa in chitanta sau in costul biletului de odihna si tratament, persoanele juridice prevazute la art. 46 vor varsa la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale suma incasata cu acest titlu, recuperata de la agentiile de turism prin intermediul carora a fost valorificata chitanta sau biletul de odihna si tratamen , in primele 10 zile ale fiecarei luni pentru luna precedenta.
CAPITOLUL IX – Alte taxe locale
Art. 48.
(1) In exercitarea atributiilor ce le revin in administrarea domeniului public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale, consiliile locale sau judetene, dupa caz, pot institui taxe zilnice cuprinse intre 1.000 lei si 100.000 lei pentru utilizarea temporara a locurilor publice si pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectura si arheologice.
(2) Consiliile locale pot institui taxe zilnice, cuprinse intre limitele prevazute la alin. (1), pentru detinerea in proprietate sau in folosinta, dupa caz, de utilaje destinate sa functioneze in scopul obtinerii de venit. Categoriile de utilaje se stabilesc de catre consiliile locale.
(3) Consiliile locale pot institui taxe pentru vehiculele lente prevazute in anexa 8, in suma fixa, pentru fiecare vehicul, ce pot fi cuprinse intre 26.000 lei/an si 260.000 lei/an.
(4) Sumele provenite din taxele prevazute la alin. (1)-(3) constituie venituri proprii ale bugetelor locale si se platesc anticipat.
(5) Pentru stabilirea taxelor locale mentionate la alin. (1)-(3) consiliile locale vor avea in vedere criteriile prevazute in normele metodologice mentionate la art. 76 din prezenta ordonanta.
CAPITOLUL X – Facilitati fiscale
Art. 49.
(1) Pentru locuinta de domiciliu, precum si pentru terenul aferent acesteia consiliile locale pot adopta in timpul anului hotarari privind reducerea sau scutirea de impozit pe cladiri si de impozit pe teren, stabilite in sarcina persoanelor fizice, in conditiile prevazute de prezenta ordonanta.
(2) Pentru persoanele cu handicap de gradul I si II, persoanele fizice nevazatoare, pentru cazurile in care intr-un an persoanele fizice beneficiaza numai de indemnizatii de somaj si/sau ajutor social si alocatie de sprijin se poate acorda reducere sau scutire de impozit pe cladiri si de impozit pe teren.
(3) Sunt scutiti de taxa hoteliera persoanele cu handicap de gradul I si II, pensionarii, elevii, studentii si militarii in termen.
(4) Procedura de acordare a facilitatii fiscale de scutire, respectiv reducere, potrivit alin. (2), se stabileste prin hotarare a consiliului local.
(5) In cazul calamitatilor naturale consiliile locale pot adopta hotarari privind scutirea de impozite si taxe locale, stabilite in sarcina contribuabililor prevazuti la art. 3.
(6) Scutirea sau reducerea se acorda proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului si opereaza incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care persoanele in cauza atesta situatiile prevazute la alin. (1), (2) si (5).
(7) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri si a impozitului pe teren, datorate pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului fiscal se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.
Art. 50.
Persoanele fizice, veterani de razboi, si cele prevazute la art. 1 din Decretul-lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele prevazute in O.G. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobata si modificata prin Legea 189/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt scutite de la plata impozitelor si taxelor locale reglementate prin prezenta ordonanta.
Art. 51.
Persoanele fizice, vaduve de razboi si vaduve nerecasatorite ale veteranilor de razboi, sunt scutite de impozitul pe cladiri, impozitul pe teren si de taxa hoteliera.
Art. 52.
Prevederile art. 6 si ale art. 10 alin. (1) lit. k) din Legea 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la scutirea de la plata impozitului pe cladiri si terenul aferent acestora, taxa asupra mijloacelor de transport pentru autoturisme hycomat si mototricicluri, se mentin si in conditiile prezentei ordonante.
Art. 53.
Scutirile prevazute la art. 50-52 se acorda in proportie de 100% persoanelor fizice mentionate pentru bunurile proprii si pentru bunurile comune sotilor.
Art. 54.
(1) Scutirea de impozite si taxe locale se acorda pe baza cererii beneficiarilor, proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului, incepand cu luna urmatoare celei in care persoanele in cauza prezinta actele doveditoare prin care se atesta situatia respectiva.
(2) In cazul impozitului pe cladiri si al impozitului pe teren scutirea se acorda numai pentru locuinta situata la adresa de domiciliu a contribuabilului.
Art. 55.
(1) Sunt scutite de impozitele si taxele locale reglementate prin prezenta ordonanta fundatiile testamentare constituite potrivit legii, cu scopul de a intemeia, intretine, dezvolta si ajuta institutii de cultura nationala, precum si de a sustine actiuni cu caracter umanitar, social si cultural.
(2) Pot fi, de asemenea, scutite la cazare de la plata impozitelor si taxelor locale fundatiile si asociatiile cu caracter umanitar care au ca unica activitate intretinerea si functionarea caminelor de batrani si a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani si a copiilor strazii.
Art. 56.
Societatile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turistice cu activitate sezoniera de cel mult 5 luni din anul fiscal sunt scutite de plata impozitului pe cladiri si a impozitului pe teren, in proportie de 50%, numai pentru cladirile destinate acestei activitati.
Art. 57.
Sunt scutite de impozitul pe cladiri in proportie de 50% pe o perioada de 5 ani de la punerea in functiune obiectivele nou-construite ce apartin cooperatiei de consum sau mestesugaresti.
Art. 58.
Consiliile locale pot hotari scutirea sau reducerea impozitului pe teren aferent investitiei efectuate potrivit Legii 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, pe toata perioada executarii acestora, pana la punerea in functiune, dar nu mai mult de 3 ani de la inceperea lucrarilor.
Art. 59.
(1) Contribuabilii, persoane fizice, sunt scutiti de plata impozitului pe cladiri timp de 10 ani de la data dobandirii acesteia, dupa cum urmeaza:
a) pentru locuintele noi, in conditiile Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) pentru cladirile realizate pe baza de credite, in conditiile O.G. 19/1994 privind stimularea investitiilor pentru realizarea unor lucrari publice si constructii de locuinte, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) In cazul instrainarii cladirilor prevazute la alin. (1), noii proprietari nu mai beneficiaza de aceste scutiri.
(3) Sunt scutiti de la plata taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire contribuabilii-concesionari, pentru autostrazile si tronsoanele de cale ferata concesionate, in conditiile O.G. 30/1995 privind regimul de concesionare a construirii si exploatarii unor tronsoane de cai de comunicatie terestre – autostrazi si cai ferate, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Persoanele fizice care au domiciliul si care locuiesc efectiv in localitatile prevazute in hotararile Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltarii economico-sociale a unor localitati din Muntii Apuseni, cu modificarile ulterioare, si nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele masuri si actiuni pentru sprijinirea dezvoltarii economico-sociale a judetului Tulcea si a Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, cu modificarile ulterioare, beneficiaza de reducere cu 50% a impozitelor si taxelor locale, in conditiile O.G. 27/1996 privind acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele localitati din Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei „Delta Dunarii”, republicata.
Art. 60.
Prin hotarare a Guvernului se pot stabili si alte situatii pentru care se acorda facilitati fiscale.
CAPITOLUL XI – Dispozitii comune
Art. 61.
(1) Stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale, a majorarilor de intarziere, a penalitatilor, a amenzilor si a oricaror alte venituri proprii ale bugetelor locale, solutionarea obiectiilor si contestatiilor formulate impotriva actelor de control si de impunere avand ca obiect constatarea si stabilirea acestor venituri, precum si executarea creantelor bugetare locale se efectueaza de catre autoritatile administratiei publice locale sau prin compartimentele de specialitate ale acestora, dupa caz, in functie de atributiile specifice, potrivit legii.
(2) Taxele cuvenite bugetelor locale in conditiile art. 74 sunt asimilate impozitelor si taxelor locale.
Art. 62.
(1) Contribuabilii sunt obligati sa depuna declaratiile de impunere la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale pe a caror raza teritoriala se afla bunurile impozabile sau taxabile, dupa caz, in termen de 30 de zile de la data dobandirii acestora, in vederea determinarii valorilor impozabile, precum si a impozitelor sau taxelor aferente.
(2) Verificarea datelor inscrise in declaratia de impunere se face prin confruntare cu cele existente in registrele agricole sau in orice alte evidente specifice cadastrului imobiliar-edilitar, precum si cu cele din evidenta contabila a contribuabililor, dupa caz.
(3) In cazurile contribuabililor care nu depun declaratia de impunere potrivit dispozitiilor legale, impozitul pe cladiri se poate stabili din oficiu pe baza evidentelor prevazute la alin. (2).
(4) Pentru mijloacele de transport declaratiile se depun, in termen de 30 de zile de la data dobandirii acestora, la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale pe a carei raza teritoriala contribuabilii isi au domiciliul, sediul sau punctele de lucru, dupa caz.
(5) Daca au intervenit schimbari care conduc la modificarea impozitului sau a taxei datorate, declaratiile de impunere se depun in termen de 30 de zile.
(6) Contribuabilii, persoane juridice, calculeaza impozitul sau taxa datorata anual si depun declaratia de impunere pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale pe a carei raza teritoriala se afla cladirea, terenul sau orice alte bunuri impozabile ori taxabile, dupa caz.
Art. 63.
Sunt supuse impozitului pe cladiri, in conditiile prezentei ordonante, si acele cladiri care au fost executate fara autorizatie de constructie. Instiintarea de plata nu are elementele constitutive ale autorizatiei de constructie si nici pe cele ale titlului de proprietate.
Art. 64.
Membrii de familie cu capacitate de exercitiu deplina, care locuiesc si gospodaresc impreuna cu contribuabilul, persoana fizica, pe numele caruia s-a calculat impozitul sau taxa, precum si mostenitorii aflati in indiviziune raspund solidar in ceea ce priveste obligatiile prevazute de prezenta ordonanta.
Art. 65.
(1) Contribuabilii, persoane fizice si juridice straine, platesc impozitele si taxele locale, majorarile aferente si amenzile contraventionale, stabilite potrivit prezentei ordonante, in lei.
(2) Plata obligatiilor prevazute la alin. (1) este in sarcina persoanelor fizice sau juridice straine si se achita de catre acestea sau de catre reprezentantul lor autorizat.
Art. 66.
Impozitele si taxele locale reglementate prin prezenta ordonanta constituie venituri proprii ale bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale in care contribuabilii isi au domiciliul, sediul, punctele de lucru sau in care se afla situate bunurile impozabile ori taxabile, dupa caz.
Art. 67.
Impozitele si taxele locale stabilite in sume fixe, precum si valorile impozabile, prevazute in anexele 1, 3, 4, 6 si 7, se indexeaza anual prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului Administratiei Publice, in luna aprilie a fiecarui an, pe baza ratei inflatiei prognozate pentru anul urmator, in cazul in care cresterea acesteia depaseste 5%.
Art. 68.
Dispozitiile prezentei ordonante se aplica si persoanelor fizice si juridice straine, in masura in care, prin conventii sau alte acorduri internationale la care Romania este parte ori pe baza de reciprocitate, nu se stabileste altfel.
Art. 69.
Nerespectarea prevederilor prezentei ordonante atrage raspunderea disciplinara, contraventionala sau penala, dupa caz, precum si materiala sau civila, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.
Art. 70.
(1) Constituie contraventii la prezenta ordonanta urmatoarele fapte:
a) depunerea peste termen a declaratiilor de impunere prevazute la art. 10, art. 29 alin. (2), art. 37 si la art. 62 alin. (1), (4)-(6);
b) nedepunerea declaratiilor de impunere prevazute la art. 10, art. 29 alin. (2), art. 37 si la art. 62 alin. (1), (4)-(6).
(2) Contraventia prevazuta la lit. a) se sanctioneaza cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, iar cea de la lit. b), cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.
(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre primari si persoanele imputernicite din cadrul compartimentelor de specialitate ale autoritatii administratiei publice locale.
(4) In cazul persoanelor juridice limitele minime si maxime ale amenzilor prevazute la alin. (2) se majoreaza cu 300%.
(5) Limitele amenzilor prevazute la art. 43 si la alin. (1) si (2) din prezentul articol se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
(6) Contraventiilor prevazute la art. 43 si la alin. (1) si (2) din prezentul articol li se aplica dispozitiile O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor*), cu exceptia art. 28.
Art. 71.
(1) Pentru neplata la termen a impozitelor si taxelor locale se datoreaza majorari de intarziere, conform dispozitiilor legale.
(2) In cazul in care ultima zi a termenului de plata este zi nelucratoare, potrivit legii, plata impozitului sau a taxei, dupa caz, se face fara majorari de intarziere in ziua lucratoare imediat urmatoare.
(3) In situatiile in care impozitele si taxele locale datorate nu au fost stabilite ca urmare a nedepunerii declaratiei ori datele declarate nu corespund realitatii, stabilirea sau modificarea
impozitului ori a taxei, dupa caz, se poate face pe 5 ani anteriori celui in care s-a efectuat constatarea.
(4) Termenul de prescriptie pentru dreptul de a cere executarea silita este de 5 ani.
(5) La diferentele de impozit sau de taxe stabilite se calculeaza majorari de intarziere de la data cand impozitulsau taxa era datorata.
(6) Functionarul public vinovat de nestabilirea la timp a impozitelor si taxelor locale reglementate prin prezenta ordonanta raspunde civil, in limita majorarilor de intarziere calculate.
(7) Majorarile si penalitatile de intarziere pentru venituri nevarsate la termen se inregistreaza la capitolul si subcapitolul corespunzatoare impozitului sau taxei la care se refera.
Art. 72.
In functie de conditiile locale specifice zonei, consiliile locale sau judetene, dupa caz, pot majora anual cu pana la 50% impozitele si taxele locale prevazute de prezenta ordonanta.
Art. 73.
(1) Consiliile locale si consiliile judetene adopta hotarari privind stabilirea de impozite si taxe locale,intre limitele si in conditiile prezentei ordonante, in cursul lunii mai a fiecarui an pentru anul fiscal urmator.
(2) Impozitele si taxele locale se calculeaza prin rotunjire, in sensul ca fractiunile sub 500 lei inclusiv se neglijeaza, iar ceea ce depaseste 500 lei se majoreaza la 1.000 lei.
(3) Primarii si presedintii consiliilor judetene sunt obligati sa asigure publicitatea hotararilor mentionate la alin. (1), in conditiile Legii administratiei publice locale nr. 215/2001.
Art. 74.
(1) Constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale urmatoarele resurse banesti:
a) penalitatile de intarziere aferente veniturilor proprii ale bugetelor locale, ca exceptie de la dispozitiile art. 131 alin. (3) din O.G. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, cu modificarile si completarile ulterioare;
*) O.G. 2/2001 a fost aprobata cu modificari si completari prin Legea 180/2002, publicata in M.Of. 268 din 22 aprilie 2002.
b) taxele judiciare de timbru prevazute de Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, iar actualizarea periodica in functie de rata inflatiei si majorarea anuala a acestor taxe se supun reglementarilor prevazute de prezenta ordonanta;
c) taxele de timbru prevazute de O.G. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, cu modificarile si completarile ulterioare, iar actualizarea periodica in functie de rata inflatiei si majorarea anuala a acestor taxe se supun reglementarilor prevazute de prezenta ordonanta;
d) taxa pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor dobandite in baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevazuta la cap. V din anexa la Legea 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru.
Procedurile privind actualizarea periodica in functie de rata inflatiei si majorarea anuala pentru taxele mentionate la cap. I-IV, precum si la cap. V din anexa la aceasta lege se supun reglementarilor prevazute de prezenta ordonanta.
(2) Prin normele metodologice referitoare la impozitele si taxele locale se vor detalia procedurile mentionate la alin. (1), precum si cele specifice preluarii la bugetele locale a acestor resurse financiare.
CAPITOLUL XII – Dispozitii tranzitorii
Art. 75.
In fiecare an, pana la data de 15 mai, autoritatile administratiei publice locale vor efectua inventarierea materiei impozabile generate de aplicarea prezentei ordonante, astfel incat proiectele bugetelor locale depuse in conditiile Legii 189/1998 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, sa cuprinda toate veniturile proprii ale acestora.
Art. 76.
In termen de 30 de zile de la data publicarii legii de aprobare a prezentei ordonante in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Finantelor Publice, dupa consultarea cu structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, vor elabora normele metodologice referitoare la impozitele si taxele locale, pe care le vor supune spre aprobare Guvernului.
Art. 77.
In anul 2002, in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a normelor metodologice referitoare la impozitele si taxele locale, consiliile locale si consiliile judetene vor revizui si vor adopta hotararile privind impozitele si taxele locale aferente anului 2003.
Art. 78.
Prevederile prezentei ordonante se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2003, cu exceptia celor ale art. 9 alin. (3), ale art. 72, 73, 75 si 76, care se aduc la indeplinire la termenele prevazute, in anul 2002, precum si ale dispozitiilor art. 30 alin. (3) si ale cap. VII, care se pun in executare incepand cu data publicarii prezentei ordonante in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 79.
Pe data aplicarii dispozitiilor prezentei ordonante se abroga urmatoarele acte normative:
a) Legea 69/1993 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura, publicata in M.Of. 250 din 21 octombrie 1993, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la indexarea nivelului taxei anuale;
b) Ordinul ministrului finantelor nr. 113/1994 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a Legii 69/1993 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura, publicat in M.Of. 45 din 21 februarie 1994;
c) Legea 34/1994 privind impozitul pe terenul agricol, publicata in M.Of. 140 din 2 iunie 1994, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) H.G. 506/1994 pentru aprobarea Normelor privind metodologia de calcul si formularistica corespunzatoare referitoare la asezarea si urmarirea impozitelor si taxelor locale, publicata in M.Of. 254 din 9 septembrie 1994;
e) H.G. 507/1994 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul si de regularizare a impozitului pe venitul agricol, formularistica referitoare la asezarea si urmarirea impozitului, publicata in M.Of. 262 din 19 septembrie 1994;
f) O.U.G. 44/1997 privind suspendarea impozitului pe venitul agricol, publicata in M.Of. 153 din 14 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
g) Legea 147/1998 privind impozitul pe spectacole, publicata in M.Of. 262 din 14 iulie 1998;
h) Legea 27/1994 privind impozitele si taxele locale, republicata in M.Of. 273 din 22 iulie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare;
i) H.G. 718/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 147/1998 privind impozitul pe spectacole si formularistica corespunzatoare, precum si a Normelor privind tiparirea, inregistrarea, vizarea, gestionarea si utilizarea biletelor de intrare si a abonamentelor la spectacole, publicata in M.Of. 408 din 27 octombrie 1998;
j) pct. 2 al cap. I din anexa la Legea 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicata in M.Of. 321 din 6 iulie 1999;
k) art. 6 alin. (15) si art. 32 alin. (3) din Legea 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata in M.Of. 3 din 13 ianuarie 1997, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea 453/2001, publicata in M.Of. 431 din1 august 2001;
l) Ordinul comun al ministrului finantelor si al secretarului de stat, seful Departamentului pentru Administratie Publica Locala, privind formularele tipizate pentru impozite si taxe locale nr. 805/19a/6.283/1999, publicat in M.Of. 482 si 482 bis din 5 octombrie 1999;
m) orice alte dispozitii contrare prezentei ordonante.
Art. 80.
Anexele 1-8 fac parte integranta din prezenta ordonanta.
ANEXA 1
VALORILE IMPOZABILE
pe metru patrat de suprafata construita desfasurata*) la cladiri si alte constructii apartinand persoanelor fizice
Nr. crt.
Felul cladirilor si al altor constructii impozabile
Valoarea impozabila**) (lei/m2)
Cu instalatii de apa, canalizare, electrice, incalzire [conditii cumulative***)]
Fara instalatii de apa, canalizare, electrice, incalzire
1. Cladiri:
a) cu pereti sau cadre din beton armat, din caramida arsa, piatra naturala sau din alte materiale / 5.300.000 3.100.000
b) cu pereti din lemn, caramida nearsa, valatuci, paianta si alte materiale asemanatoare / 1.400.000 900.000
2. Constructii anexe, situate in afara corpului principal al cladirii:
a) cu pereti din caramida arsa, piatra, beton sau din alte materiale asemanatoare / 900.000 800.000
b) cu pereti din lemn, caramida nearsa, paianta, valatuci etc. / 500.000 300.000
3. Pentru locuinte situate la subsol, demisol sau la mansarda
Valoarea reprezinta 75% din valoarea corespunzatoare fiecarei grupe de cladiri
4. Pentru spatiile cu alta destinatie, situate in subsolul sau demisolul cladirilor
Valoarea reprezinta 50% din valoarea corespunzatoare fiecarei grupe de cladiri
*) Pentru determinarea suprafetei construite desfasurate, in cazul cladirilor care nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, asupra suprafetei utile se aplica coeficientul de transformare de 1,20.
**) Valoarea impozabila se reduce in raport cu perioada in care au fost realizate, dupa cum urmeaza:
a) inainte de anul 1950 inclusiv, reducere 15%;
b) intre anii 1951 si 1977 inclusiv, reducere 5%.
***) In cazurile in care nu sunt intrunite cumulativ aceste conditii se vor utiliza valorile impozabile, in lei/m2, prevazute in col. 3.
NOTA:
1. Pentru determinarea valorilor impozabile, pe ranguri de localitati si zone in cadrul acestora, la nivelurile mentionate in prezenta anexa se vor aplica urmatorii coeficienti de corectie:
Zona in cadrul localitatii
Rangul localitatii
0 / I / II / III / IV / V
A / 1,30 / 1,25 / 1,20 / 1,15 / 1,10 / 1,05
B / 1,25 / 1,20 / 1,15 / 1,10 / 1,05 / 1,00
C / 1,20 / 1,15 / 1,10 / 1,05 / 1,00 / 0,95
D / 1,15 / 1,10 / 1,05 / 1,00 / 0,95 / 0,90
2. Zonele A, B, C si D din prezenta anexa corespund zonelor A, B, C si D din anexa 3 la prezenta ordonanta.
3. Pentru cladirile structurate in blocuri cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente coeficientii de corectie mentionati la pct. 1 vor fi diminuati cu 0,10.
ANEXA 2
LISTA
cuprinzand cladirile care nu sunt supuse impozitului
1. Cladirile institutiilor publice, precum si cladirile care fac parte din domeniul public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale, cu exceptia celor folosite pentru activitati economice
2. Cladirile care, potrivit legii, sunt considerate monumente istorice, de arhitectura si arheologie, precum si muzeele si casele memoriale, cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati economice
3. Cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor religioase recunoscute de lege, si partile lor componente locale, cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati economice
4. Cladirile institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati economice
5. Cladirile aflate in domeniul public al statului si in administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”, precum si cele din domeniul privat al statului si administrate de regie, care sunt atribuite conform dispozitiilor art. 6 alin. (1) din H.G. 854/2000 privind organizarea si functionarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”*), cu modificarile ulterioare
6. Constructii si amenajari funerare din cimitire
7. Constructii speciale:
(1) sonde de titei, gaze, sare;
(2) platforme de foraj marin;
(3) centrale hidroelectrice, centrale termoelectrice, nuclearoelectrice, statii de transformare si de conexiuni, precum si cladirile si constructiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, retele aeriene de transport si distribuire a energiei electrice, precum si stalpii aferenti acestora, cabluri subterane de transport si distributie, instalatii electrice de forta;
(4) canalizatii si retele de telecomunicatii subterane si aeriene realizate pe suport propriu;
(5) cai de rulare;
(6) galerii, planuri inclinate subterane si rampe de put;
(7) puturi de mina;
(8) cosuri de fum;
(9) turnuri de racire;
(10) baraje si constructii accesorii;
(11) diguri, constructii-anexe si cantoane pentru interventii la apararea impotriva inundatiilor;
(12) constructii hidrometrice, oceanografice si hidrometeorologice;
(13) poduri, viaducte, apeducte, tuneluri;
(14) conducte pentru transportul apei, al produselor petroliere, gazelor si lichidelor industriale, conducte de termoficare si retele de canalizare;
(15) terasamente;
(16) cheiuri;
(17) platforma betonata;
(18) imprejmuiri;
(19) instalatii tehnologice, rezervoare si bazine pentru depozitare;
(20) altele de natura similara stabilite prin hotarare a consiliului local.
Prin constructii speciale, in sensul prezentei ordonante, se intelege acele constructii care nu sunt realizate sub forma de incinta sau care sunt realizate sub forma de incinta, dar nu sunt destinate desfasurarii unei activitati.
*) H.G. 854/2000 a fost abrogata prin H.G. 533/2002 privind organizarea si functionarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”, publicata in M.Of. 391 din 7 iunie 2002.
ANEXA 3
IMPOZITUL
pe terenurile situate in intravilan
– lei/m2 –
Zona in cadrul localitatii
Nivelurile impozitului, pe ranguri de localitati
0 / I / II / III / IV / V
A / 5.900 / 4.900 / 4.300 / 3.700 / 500 / 400
B / 4.900 / 3.700 / 3.000 / 2.500 / 400 / 300
C / 3.700 / 2.500 / 1.900 / 1.200 / 300 / 200
D / 2.500 / 1.200 / 1.000 / 700 / 200 / 100
ANEXA 4
IMPOZITUL
pe terenurile situate in extravilan
– lei/m2 –
Nr. crt.
Categoria de folosinta
Zona: Zona I / Zona a II-a / Zona a III-a / Zona a IV-a
1. Terenuri cu constructii*) 10 9 8 7
2. Arabil 15 12 10 8
3. Pasuni 12 10 8 6
4. Fanete 12 10 8 6
5. Vii 25 20 15 10
6. Livezi 30 25 20 15
7. Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 15 12 10 8
8. Terenuri cu ape 8 6 4 x
9. Drumuri si cai ferate x x x x
10. Terenuri neproductive x x x x
*) Nu se ia in calcul suprafata construita la sol a cladirilor.
NOTA:
Pentru determinarea impozitului pe terenuri, diferentiat pe ranguri de localitati, potrivit art. 12 din prezenta ordonanta, tinandu-se seama de ierarhizarea localitatilor urbane si rurale pe ranguri, reglementata prin Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a IV-a – Reteaua de localitati, publicata in M.Of. 408 din 24 iulie 2001, la nivelurile prevazute in tabloul de mai sus se vor aplica urmatorii coeficienti de corectie:
a) localitati urbane de rangul 0 … 8,00
b) localitati urbane de rangul I … 5,00
c) localitati urbane de rangul II … 4,00
d) localitati urbane de rangul III … 3,00
e) localitati rurale de rangul IV … 1,10
f) localitati rurale de rangul V … 1,00.
ANEXA 5
TERENURILE
pentru care nu se datoreaza impozitul si taxa pe teren
A. Nu se datoreaza impozit pe teren pentru:
1. terenurile cu constructii, pentru suprafata construita a acestora;
2. terenurile apartinand cultelor religioase recunoscute de lege si unitatilor locale ale acestora cu personalitate juridica;
3. terenurile cimitirelor;
4. terenurile institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar autorizate provizoriu sau acreditate;
5. terenurile aflate in proprietatea, administrarea sau in folosinta institutiilor publice stabilite potrivit Legii 72/1996 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii 189/1998 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare;
6. terenurile aflate in situatiile prevazute la art. 85 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
7. terenurile aferente cladirilor institutiilor publice, precum si cladirilor care fac parte din domeniul public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale, cu exceptia celor folosite pentru activitati economice.
B. Nu se datoreaza taxa pe teren pentru:
1. terenurile aflate in administrarea sau in folosinta institutiilor publice stabilite potrivit Legii 72/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii 189/1998, cu modificarile si completarile ulterioare;
2. terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, inclusiv cele ocupate de iazuri, balti sau de lacuri de acumulare, cele folosite pentru activitatile de aparare impotriva inundatiilor, gospodarirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea surselor de apa, cele folosite ca zone de protectie definite de Legea apelor nr. 107/1996, precum si terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol, in masura in care nu afecteaza folosirea suprafetei solului. Incadrarea terenurilor in aceste categorii se face de catre consiliile locale, prin hotarare;
3. terenurile aflate in situatiile prevazute la art. 85 din Legea 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
4. terenurile aferente cladirilor prevazute la pct. 5 din anexa 2 la prezenta ordonanta.
ANEXA 7
TAXE
pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor
A. In domeniul constructiilor taxele se stabilesc in functie de valoarea acestora sau a instalatiilor, de suprafata terenurilor sau de natura serviciilor prestate, astfel:
1. Pentru eliberarea certificatului de urbanism, in functie de suprafata pentru care se solicita:
1.1. In mediul urban:
Suprafata / Taxa
– lei –
a) pana la 150 m2 inclusiv 25.000-35.000
b) intre 151 si 250 m2 inclusiv 37.000-47.000
c) intre 251 si 500 m2 inclusiv 48.000-60.000
d) intre 501 si 750 m2 inclusiv 61.000-72.000
e) intre 751 si 1.000 m2 inclusiv 73.000-85.000
f) peste 1.000 m2 85.000+130 lei/m2
pentru ceea ce depaseste suprafata de 1.000 m2
1.2. In mediul rural se percepe 50% din taxa prevazuta pentru mediul urban.
2.
(1) Pentru eliberarea autorizatiei de construire taxa este de 1% din valoarea autorizata a lucrarilor, inclusiv a instalatiilor aferente acestora. Pentru cladirile cu destinatie de locuinta si anexe gospodaresti taxele se reduc cu 50%.
(2) Taxele de autorizare nu se datoreaza in cazul eliberarii de autorizatii pentru lacasuri de cult, inclusiv pentru constructiile-anexe ale acestora, pentru lucrarile de dezvoltare, de modernizare sau de reabilitare a infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al statului, pentru lucrarile de interes public judetean sau local, precum si pentru constructiile ai caror beneficiari sunt institutiile publice.
3. Pentru eliberarea autorizatiei de foraje si excavari, necesare studiilor geotehnice, ridicarilor topografice, exploatarilor de cariera, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari taxa datorata pentru fiecare m2 este cuprinsa intre 37.000 lei si 48.000 lei.
4. Pentru eliberarea autorizatiei pentru constructiile – organizare de santier -, necesare executiei lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate o data cu acestea, taxa este de 3% din valoarea autorizata a constructiilor.
5. Pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru organizarea de tabere de corturi, casute sau rulote ori campinguri taxa datorata este de 2% din valoarea autorizata a lucrarii sau a constructiei.
6. Pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere, situate pe caile si in spatiile publice, precum si pentru amplasarea corpurilor si a panourilor de afisaj, a firmelor si reclamelor taxa datorata este de 48.000 lei pentru fiecare m2.
7. Pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare, partiala sau totala, a constructiilor si a amenajarilor taxa datorata este de 0,1% din valoarea impozabila a acestora. In cazul desfiintarii partiale cuantumul taxei se calculeaza proportional cu suprafata construita a cladirii supuse demolarii.
8. Pentru prelungirea certificatului de urbanism, precum si a autorizatiilor de construire taxa este de 30% din valoarea taxei initiale.
9. Pentru eliberarea autorizatiilor privind lucrarile de racorduri si bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie si televiziune prin cablu taxa datorata este cuprinsa intre 48.000 lei si 73.000 lei pentru fiecare instalatie.
10. Pentru eliberarea avizului comisiei de urbanism si amenajarea teritoriului, de catre primari ori de structurile de specialitate din cadrul consiliilor judetene, taxa datorata este cuprinsa intre 100.000 lei si 364.000 lei.
11. Pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si adresa taxa datorata este cuprinsa intre 48.000 lei si 61.000 lei.
B. Pentru eliberarea altor autorizatii si certificate decat cele prevazute la lit. A, precum si pentru viza anuala sau trimestriala a acestora se datoreaza urmatoarele taxe:
1. Pentru eliberarea autorizatiilor de functionare pentru activitati lucrative si viza anuala a acestora:
Activitati lucrative – lei –
a) pentru meseriasi si carausi 50.000-75.000
b) pentru cazane de fabricat rachiu 75.000-130.000
c) pentru liber-profesionisti 130.000-200.000
d) pentru mori, prese de ulei si darace 200.000-400.000
e) pentru activitati de proiectare 500.000-1.000.000
f) pentru alte activitati neprevazute mai sus 400.000-1.000.000
2. Pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare, intre 83.000 lei si 121.000 lei.
3. Pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, detinute de consiliile locale, pentru fiecare m2 de plan:
– lei –
a1) la scara 1:500 240.000
a2) la scara 1:1.000 360.000
a3) la scara 1:2.000 480.000
4. Pentru eliberarea certificatului de producator, intre 50.000 lei si 500.000 lei, iar pentru viza trimestriala a acestuia, intre 25.000 lei si 100.000 lei.
Sursa : www.juridicaonline.ro
Termeni Uzuali in Domeniul Imobiliar
ABITATIE – Persoana care beneficiaza de un drept de abitatie poate locui in respectivul imobil pe toata perioada cat dreptul de abitatie este constituit in favoarea sa.Este reglementat de Codul civil, art. 572
ACT SUB SEMNATURA PRIVATA – Mijloc de proba din categoria inscrisurilor, prevazut in art. 1176 si urm. Codul civil, cuprinde pe lânga continut si iscalitura partilor, acestea fiind elementele necesare pentru valabilitatea lui. Actul poate fi scris de mana, la masina, imprimat, cu exceptia testamentului olograf care trebuie sa fie scris in intregime de mana testatorului. Actele sub semnatura privata spre deosebire de cele autentice, nu au putere executorie, pentru aceasta fiind necesar obtinerea unei hotarâri judecatoresti.
ANTECONTRACT – conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor un anumit contract al carui continut esential este determinat in prezent. Este deci un acord de vointa prealabil perfectarii altui contract, acord ce are ca obiect asumarea obligatiei de a face, adica de a perfecta ulterior contractul promis, in conditiile convenite prin respectivul acord prealabil.
ASOCIATIE DE PROPRIETARI – forma de asociere a proprietarilor unui condominium
AUTORIZATIA DE DEMOLARE (P.A.D.) – Autorizatia de demolare este actul de autoritate al Administratiei publice locale, pe baza caruia se permite desfintarea integrala sau partiala a unui imobil, in vederea re-construirii si re-proiectarii unei constructii noi. Autorizatia de desfiintare se emite in aceleasi conditii ca si autorizatia de construire, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii
AUTORIZATIE DE CONSTRUCTIE (P.A.C.) – Autorizatia de constructie este actul de autoritate al Administratiei publice locale, pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor si in baza caruia se pot executa lucrari de constructii.
AVANS – Suma de bani, parte din pretul unei marfi comercializate, platita cu anticipatie de beneficiar, suma care – in functie de prevederile contractului – poate fi pierduta de partea care nu si-a indeplinit obligatiile contractuale.
BIROU DE CARTE FUNCIARA – compartiment auxiliar al judecãtoriei, care are ca obiect de activitate înscrierea în cartea funciarã a actelor si faptelor juridice referitoare la imobile.
CADASTRU GENERAL – sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeazã identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de proprietate, indiferent de destinatie si de proprietar, de pe întreg teritoriul tarii.
CARTE FUNCIARA – inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara in cadrul caruia evidenta se tine pe imobile si nu pe proprietari. C.F se intocmeste in mod distinct pentru fiecare imobil si cuprinde mentiuni despre toate actele translative sau constitutive de drepturi in privinta imobilului respectiv. Se intocmeste si se numeroteaza pe localitati.
CATEGORIE DE FOLOSINTA A TERENULUI – caracterizare codificata din punct de vedere al destinatiei terenului in functie de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic, construcþii, cai de comunicatii, exploatare miniera, etc.)
CATEGORIE DE FOLOSINTA A TERENULUI – caracterizare codificata din punct de vedere al destinatiei terenului în functie de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic, constructii, cai de comunicatii, exploatare miniera, etc.)
CERTIFICAT DE MOSTENITOR – Este un titlu in temeiul caruia persoana pentru care s-a emis face dovada calitatii sale de mostenitor. Este reglementat de Legea nr. 36/1995. El se elibereaza pe baza incheierii finale, data in cadrul procedurii succesorale notariale, de catre notarul in raza caruia defunctul a avut ultimul domiciliu. Certificatul cuprinde referiri la masa succesorala, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.
CERTIFICAT DE URBANISM (C.U.) – Certificatul de Urbanism este un act public emis de Autoritatile administratiei publice locale, prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizeaza regimul juridic, economic si tehnic al unui imobil, stabilite prin evidentele existente si documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului – spre exemplu : caracteristicile zonei in care se gaseste amplasamentul, cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite (inaltimea maxima a cladirii, procentul de teren ce poate fi ocupat de cladire, retragerile fata de limita proprietatii etc.), precum si lista avizelor si acordurilor necesare in vederea autorizarii executarii lucrarilor de constructii.
CHIRIAS – persoana fizica sau juridica titulara în exclusivitate sau în indiviziune a dreptului de folosinta asupra corpului de proprietate
CLADIRE– constructie inchisa, compartimentata, dotata cu instalatii si echipamente necesare adapostirii oamenilor; Pot fi civile, industriale sau agrozootehnice
CLAUZA CONTRACTUALA – stipulatie inclusa de parti, in virtutea principiului libertatii conventiilor, in continutul contractului lor.
CORP DE CLADIRE – parte componenta a unei cladiri, delimitata dupa urmatoarele criterii: sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materialele de constructie a peretilor exteriori, intrarea separata în cladire si independenta si regimul diferit de înaltime fata de alte cladiri alaturate.
CONDOMINIU – proprietate imobiliara cu regim mixt; constituita dintr-o parte de proprietate comuna indiviza si o parte de proprietate individuala
CONSTRUCTIE– o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu o utilizare distincta pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor persoane, în indiviziune. Aceasta poate fi o cladire întreaga sau parti dintr-o cladire, cu una sau mai multe intrari. Fiecare intrare are o adresa. Adresa este identica cu cea a intrarii.
CONTRACT – Act juridic civil constând in acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, incheiat in scopul de a crea, modifica sau stinge intre ele drepturi si obligatii. Codul civil, in cap. I, II, t. III, cartea III, art. 948, precizeaza conditiile esentiale pentru validitatea contractelor: capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partii ce se obliga, un obiect determinat si o cauza licita.
CONTRACT DE COMISION – Este contractul prin care o persoana (comisionar) se obliga sa savârseasca pe numele sau, dar pe cheltuiala altei persoane (comitent) un act juridic, (ex. depunerea in consignatie a unui bun in vederea vânzarii) in schimbul unei remuneratii (comision). Codul Comercial in cartea I, t. XII, cap. II, art. 405 si urm. reglementeaza contractul de comision (drepturile si obligatiile ce revin partilor contractante – comisionar si comitent). contract in temeiul caruia o persoana fizica sau juridica numita comisionar, se obliga fata de alta persoana (fizica sau juridica) numita comitent, sa incheie anumite acte juridica in nume propriu, dar in contul acesteia din urma, primind pentru serviciul respectiv o remuneratie numita comision, calculata procentual la valoarea operatiunii realizate.
CONTRACT DE COMODAT – (imprumutul de folosinta) – Un contract incheiat intre comodant si comodator in baza caruia primul remite spre folosinta temporara celui din urma un lucru cu obligatia acestuia de a-l restitui imprumutatorului, care ramâne proprietarul lui, in natura sa specifica. Este reglementat in cartea III, t. X, cap. I, art. 1560 si urm. Codul civil. Comodatul este un contract cu titlu gratuit, unilateral si de regula genereaza obligatii numai pentru comodator. contract prin care o persoana numita comodant, remite, spre folosinta temporara, unei alte persoane numita comodatar, un lucru cu obligatia pentru acesta din urma de al restitui in natura, in individualitatea sa.
CONTRACT DE DONATIE – Este un contract prin care o persoana numita donator transfera irevocabil dreptul sau de proprietate asupra unui sau mai multor bunuri determinate, unei alte persoane, numita donator, care le accepta. Contractul de donatie este prevazut in cartea III, t. II, cap. I, art. 801 si urm. Codul civil, unde se precizeaza ca donatiunea este un act de liberalitate prin care donatorul da ireversibil un lucru donatarului, care-l primeste contract solemn, unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti, numita donator, isi micsoreaza actual si revocabil, cu intentie liberala, patrimoniul sau cu un drept (real sau de creanta), marind corespunzator patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb.
CONTRACT DE EXCLUSIVITATE – Se incheie intre client si o singura agentie imobiliara si presupune acordarea exclusiva a dreptului de reprezentare in cazul unei vanzari, inchirieri sau cumparari. In cazul exclusivitatii, agentia imobiliara isi prezinta metodele de lucru si responsabilitatile, termenii contractului fiind foarte clari exprimati. De retinut: clauzele contractuale pot fi negociate intre parti. Clientul poate cere agentiei sa specifice detaliat demersurile intreprinse. In cazul nerespectarii clauzelor contractuale se poate refuza plata comisionului pentru intermediere si implicit se poate rezilia contractul de exclusivitate.
CONTRACT DE MANDAT – (latina MANDATUM „mandatul”) – Contract prin care o persoana, numita mandatar, se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane, numita mandant, pe care il reprezinta in baza imputernicirii date. De regula are forma unui inscris numit procura sau imputernicire (chiar delegatie). Mandatul este reglementat in cartea III, t. IX, cap. I, art. 1.532 si urm. Codul civil; legea precizând care sunt indatoririle mandatarului si obligatiile mandantului. contract in virtutea caruia o persoana numita mandatar se obliga sa faca ceva pe seama altei persoane, numita mandant, de la care a primit o imputernicire in acest scop.
CONTRACTUL DE LOCATIUNE – (latina LOCATIO ”locatiunea”) – Un contract in baza caruia o persoana numita locator se obliga sa asigure altei persoane numita locatar (chirias) folosinta integrala sau partiala a unui lucru sau prestarea unui serviciu pe o durata de timp determinata, in schimbul unui pret corespunzator. Contractul de locatiune (inchiriere) este reglementat in cartea III, t. VII, cap. I, art. 1410 si urm. Codul civil. Legea prevede drepturile si obligatiile partilor contractante (ex. reparatiile urgente ce nu pot fi amânate cad in sarcina locatarului, iar in conditiile legii, cheltuielile efectuate vor fi scazute din pretul locatiunii).
CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE – Este un contract prin care una din parti (vânzatorul) transfera proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti (cumparatorul) care se obliga in schimb sa plateasca vanzatorului pretul bunului vandut. Contractul de vanzare-cumparare este reglementat in cartea III, t. V, cap. I, art. 1294 si urm. Codul civil. Legea precizeaza obligatiile vanzatorului si ale cumparatorului. contract prin care una din parti, numita vanzator, stramuta proprietateaunui bun al sau asupra celeilalte parti, numita cumparator, care se obliga a plati, in schimb, celui dintai (adica vanzatorului) o suma de bani convenita ca pret al bunului vandut.
CONTRACT DE VIZIONARE – Este un document prin care agentia imobiliara supune aprobarii clientilor sai conditii personalizate de achizitionare a unui imobil. Mai exact, prin contractul de vizionare clientul agentiei imobiliare se obliga sa achizitioneze locuinta pe care a vizionat-o numai prin intermediul acelei agentii si sa achite comisionul impus de aceasta.
CONTRACTUL DE SCHIMB – Este un contract prin care partile isi dau (transmit) reciproc proprietatea unui lucru pentru alt lucru (art. 1405, Codul civil).
CORP DE PROPRIETATE – una sau mai multe parcele alipite, apartinând aceluiasi proprietar
COTA-PARTE DE PROPRIETATE – indiviza – raportul dintre suprafata utila a apartamentului (sau spatiului cu alta destinatie) si suprafata totala utila a apartamentelor (si / sau spatiilor cu alta destinatie) inmultit cu 100.
CREANTA – Act prin care se certifica dreptul creditorului de a primi la un anume termen, o suma de bani sau alte bunuri economice sau valori de la debitor. Creanta constituie un activ pentru creditor si un pasiv pentru debitor.
DREPT DE PROPRIETATE PRIVATA – drept apartinând numai persoanelor fizice care îsi pot exercita, asupra imobilelor din proprietatea privata, toate prerogativele dreptului de proprietate, adica posesia, folosinta si dispozitia din putere proprie si în interesul satisfacerii nevoilor personale.
DREPT REAL – dreptul absolut, adica opozabil tuturor, pe care titularul îl exercita direct asupra bunului, fara a fi necesara interventia altor persoane.
DREPT DE ABITATIE – drept de uz avand ca obiect o casa de locuit. In principiu, nu poate fi cedat si nici inchiriat; prin exceptie titularul sau poate inchiria altcuiva partea din casa pe care nu o locuieste.
DREPT DE CREANTA – drept real accesoriu avand ca obiect un bun imobil al debitorului sau al altei persoane fara deposedare, care confera creditorului ipotecar dreptul de a urmari imobilul respectiv in stapanirea oricui sar afla si de a fi platit cu prioritate fata de ceilalti creditori din pretul acelui bun.
DREPT DE HABITATIE – este un drept de uz care are ca obiect o locuinta
DREPT DE IPOTECA – facultate de care se bucura o persoana de a fi preferata oricarei alte persoane la cumpararea unui anumit bun. Reprezinta un drept real imobiliar care are menirea sa garanteze o creanta si care confera creditorului ipotecar posibilitatea ca, la nevoie, sa isi satisfaca dreptul de creanta valorificand bunul ce formeaza obiectul ipotecii. Ipoteca mai confera titularului si dreptul de preferinta, adica creditorul ipotecar aflat in concurs cu alti creditori isi va satisface cu prioritate creanta sa, in raport cu ceilalti creditori. Asadar ipoteca are ca obiect bunuri imobile, care raman in patrimoniul debitorului.
DREPT DE PREEMTIUNE – Facilitate de care se bucura o persoana de a fi preferata oricarei alte persoane la cumpararea unui anumit bun.
DREPT DE PROPRIETATE – drept subiectiv, ce da expresie juridica aproprierii unui lucru intro anumita forma sociala si care permite individului, entitatilor juridice colective sau statului, ori organelor sale (centrale sau locale) sa posede sau sa foloseasca si sa dispuna de lucrul respectiv, fie direct si nemijlocit prin putere proprie si in interes propriu, fie indirect si nemijlocit, ca efect al punerii in valoare de catre titularii lor a drepturilor reale principale constituite asupra lui, in cadrul si cu respectarea legislatiei in vigoare.
DREPT DE PROPRIETATE PRIVATA – drept apartinand numai persoanelor fizice care id_ansamblusi pot exercita, asupra imobilelor din proprietatea privata, toate prerogativele dreptului de proprietate, adica posesia, folosinta si dispozitia din putere proprie si id_ansamblun interesul satisfacerii nevoilor personale.lui, in cadrul si cu respectarea legislatiei existente.
DREPT DE SERVITUTE – drept real imobiliar, accesoriu, perpetuu si indivizibil care dezmembreaza proprietatea, conferind titularului sau anumite prerogative strict limitate asupra lucrului altuia.
DREPT DE SUPERFICIE – drept real care consta in dreptul de proprietate cel are o persoana numita superficiar asupra constructiilor, plantatiilor si altor lucrari aflate pe terenul apartinand altei persoane, teren in privinta caruia superficiarul dobandeste un drept de folosinta
DREPT DE UZ – Este un drept de uzufruct limitat, care ii confera titularului sau posibilitatea de a-l folosi si de a-I culege fructele dar numai in masura in care sunt necesare pentru satisfacerea trebuintelor lui si ale familiei lui.
DREPT DE UZUFRUCT – Drept recunonoscut de proprietar unei alte persoane de a se folosi de un bun si de a-I culege fructele intocmai ca si proprietarul, avand insa obligatia de a conserva bunul ca atare pentru a-l putea restitui proprietarului la incetarea uzufructului. Uzufructul este un drept temporar care inceteaza la data stabilita de parti sau in lipsa unui termen la moartea uzufructuarului
EVICTIUNE – termen ce desemneaza pierderea de catre cumparator, in tot sau in parte, a dreptului de proprietate asupra lucrului cumparat, sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar cu privire la acel lucru, pierdere sau tulburare survenite ca urmare a valorificarii de catre vanzator sau de catre un tert a unui drept care exclude, in tot sau in parte, dreptul cumparatorului referitor la bunul respectiv.
EXTRAVILAN – partea din unitatea administrativ-teritoriala cuprinsa în afara intravilanului, delimitata cadastral potrivit legii
ELEMENTE DE CONSTRUCTII – fundatii, subsoluri, pereti, plansee, acoperisuri, scari, structuri de rezistenta
EXTRAVILAN – partea din unitatea administrativ-teritoriala cuprinsa în afara intravilanului, delimitata cadastral potrivit legii.
FOND FUNCIAR – totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al României, etc.).
GARANTIE – Mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor (ex. clauza penala, arvuna etc.). În contractele comerciale internationale se acorda un rol important garantiilor, obligatiilor contractuale, care pot fi garantii personale si garantii reale.
IESIREA DIN INDIVIZIUNE – se poate face prin doua metode si anume:
- prin simpla intelegere intre proprietari, cu o cadere de comun acord intre acestia privind partea fiecaruia ce-i va reveni in urma iesirii din indiviziune. – in acest caz, se va face o lotizare (dezmembrare) dupa dorinta coproprietarilor, iar dupa aprobarea de catre ANCPI a dosarului de dezmembrare, respectiv atribuirea numarului cadastral pentru fiecare lot de teren rezultat, se va incheia in notariat printr-un act ce va stipula fiecaruia dintre proprietari pe ce lot este proprietar.
- in urma unei sentinte judecatoresti definitive. – in acest caz, in timpul procesului se va face o expertiza topografica juridica, iar dezmembrarea se va executa conform expertizei judecatoresti si hotararii judecatoresti finale.
In ambele cazuri este nevoie de o persoana fizica/juridica autorizata de catre ANCPI sau OGR pentru a executa lucrarea de dezmembrare (lotizare) si pentru a obtine numerele cadastrale pentru parcelele rezultate.
INTRAVILAN – partea din unitatea administrativ-teritoriala, legal delimitata, destinata construirii si habitatiei
IPOTECA – Garantie reala si accesorie care nu deposedeaza pe debitorul proprietar de bunul ipotecat. Ea da posibilitatea creditorului sa urmareasca bunul pentru a primi creanta sa cu preferinta. Este reglementata in cartea III, t. XVIII, cap. II, art. 1746 si urm. Codul civil.
LEGAT – Dispozitie testamentara prin care se lasa cuiva, o mostenire, un bun, iar persoana careia i se confera un legat se numeste legatar. Se mai numeste si testament. Legatele sunt reglementate in cartea III, t. II, art. 887 si urm. Codul civil.
LOCUINTA– constructie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, otarile si utilitatile necesare, care satisface cererile de locuit ale unei persoane sau familii
MANDAT – Este un contract in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice
MOSTENIREA legala se intelege transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta (persoane fizice, juridice sau statul). Potrivit art. 650 din C. civil, „succesiunea se deferă prin lege, sau după voinţa omului, prin testament.”
MOSTENITOR – Persoana care mosteneste sau urmeaza sa mosteneasca averea defunctului, având drept la succesiune.Codul civil nu-l defineste pe mostenitor, insa in art. 650 arata categoriile de mostenitori si anume: – mostenitori legali (vin la mostenire in temeiul legii)
NULITATE – Reprezinta o sanctiune care lipseste actul juridic de efectele sale firesti sau de o parte a acestora atunci cand actul juridic a fost incheiat cu nerespectarea conditiilor de valabilitate sau cu incalcarea unor dispozitii legale imperative.
PARCELA – suprafata de teren situata într-o unitate administrativ-teritoriala pe un amplasament bine stabilit , având o singura categorie de folosinta si apartinând unui proprietar sau mai multor proprietari, în indiviziune. Din punct de vedere economic, o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscala este o portiune a parcelei având aceeasi clasificare calitativa.
PLAN URBANISTIC DE DETALIU (P.U.D.) – reprezinta de fapt documentatia aferenta Planului Urbanistic General (PUG-ul) si Planului Urbanistic Zonal (PUZ-ul), explicand si detailand continutul acestor planuri, sub forma de prescriptii si recomandari, corelate cu conditionarile din Certificatul de Urbanism, in vederea urmaririi si aplicarii lor. PUD-ul reprezinta documentatia prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara, a unuia sau mai multor obiective, pe o parcela, in corelare cu functiunea predominanta si vecinatatiile imediate (se studiaza mai multe amplasamente, optiunea pt. realizarea unei constructii compatibila cu functiile urbane). Este de fapt documentul consultat de comisia de urbanism atunci cand este cerut un Certificat de Urbanism sau o Autorizatie de Construire; daca nu exista PUD pentru terenul respectiv, Primaria cere mai intai intocmirea lui, pe baza PUG-ului si PUZ-ului.
Problemele abordate in cadrul Planului Urbanistic de Detaliu sunt: -regimul juridic, economic si tehnic al terenului si constructiilor; -compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor, amenajarilor si plantatiilor; -relatii functionale si estetice cu vecinatatea; -asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare; -permisivitati si constrangeri urbanistice, inclusiv ale volumelor construite si amenajarilor; -modul de ocupare si utilizare a terenului (POT, CUT); -functiunea si aspectul arhitectural al constructiei (sau constructiilor) si amenajarilor; -integrarea noilor constructii si corelarea lor cu cele existente invecinate; -interventia, prin reabilitarea constructiilor si amenajarilor invecinate, in scopul armonizarii cu constructiile si amenajarile noi propuse (daca este cazul); -circulatia carosabila si pietonala, corelate cu traficul in zona si relatiile cu zonele invecinate (accese pietonale si auto); -parcaje, spatii de recreeresi de joaca; -echiparea edilitara si impactul asupra retelelor existente in zona (necesitatea de dezvoltari, modernizari, etc); -functionarea diferitelor forme de proprietate juridica a terenului; circulatia acestora daca este cazul. PLAN URBANISTIC ZONAL (P.U.Z.) – este un proiect care are caracter de reglementare specifica detaliata a dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate functiunile: locuire, servicii, productie, circulatie, spatii verzi, institutii publice, etc.) si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG-ului localitatii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism (permisiuni si restictii) necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea constructiilor din zona studiata (PUZ-ul reprezinta o faza premergatoare realizarii investitiilor, prevederile acestuia realizandu-se etapizat in timp, functie de fondurile disponibile).
Problemele abordate in cadrul Planului Urbanistic Zonal sunt: -organizarea retelei stradale; -zonificarea functionala a terenurilor; -organizarea urbanistic-arhitecturala in functie de caracteristicile structurii urbane; -indici si indicatori urbanistici (regim de aliniere, regim de inaltime, POT, CUT, etc); -dezvoltarea infrastructurii edilitare; -statutul juridic si circulatia terenurilor; -delimitarea si protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoare deosebita, daca acesta exista in zona studiata; -masuri de delimitare pana la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si antropice, daca acestea exista in zona studiata; -mentionarea obiectivelor de utilitate publica; -masuri de protectie a mediului, ca rezultat al programelor specifice; -reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii) incluse in Regulamentul local de urbanism aferent PUZ-ului
PLANUL URBANISTIC GENERAL (P.U.G) – este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului si de dezvoltare a localitatilor ce compun unitatea teritorial-administrativa de baza. Planurile Urbanistice Generale cuprind analiza, reglementari si regulament local de urbanism pt. intreg teritoriul administrativ al unitatii de baza (suprafete din intravilan, cat si din extravilan). In acelasi timp, PUG-ul stabileste norme generale, pe baza carora se elaboreaza mai apoi in detaliu, la scara mai mica, PUZ-urile si apoi PUD-urile. Metodologia de elaborare si continutul-cadru al PUG-ulu urmareste sa: -optimizeze relatiile localitatilor cu teritoriul lor administrativ si judetean; -valorifice potentialului natural, economic si uman; -stabileasca si delimiteze teritoriului intravilan; -organizeze si dezvolte caile de comunicatii; -stabileasca si delimiteze zonele construibile si functionale; -stabileasca si delimiteze zonele cu interdictie temporara si definitiva de construire; -stabileasca si delimiteze zonele protejate; -evidentieze detinatorii terenurilor si modul de circulatie juridica a terenurilor; -delimiteze suprafetele pe care se preconizeaza realizarea obiectivelor de utilitate publica; -stabileasca modul de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a constructiilor POPRIRE – modalitate a executarii silite constand in indisponibilizarea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile, incorporale, urmaribile datorate debitorului de catre un tert sau pe care acesta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.
PROCENTUl DE OCUPARE AL TERENULUI (P.O.T.) – exprima raportul dintre Suprafata Construita la Sol (SC) si Suprafata Terenului considerat (S) inmultit cu 100 (ex. POT = 15%); POT-ul genereaza astfel suprafata construita la sol maxim posibila raportata la suprafata terenului (ex. in cazul in care prin Certificatul de Urbanism se specifica un POT de 50%, atunci vom putea construi pe jumatate din suprafata lotului). Procentul de Ocupare al Terenului se stabileste functie de destinatia zonei in care urmeaza a fi amplasata constructie si functie de conditiile de amplasare in teren. Procentul de Ocupare al Terenului (POT) se completeaza cu Coeficientul de Utilizare al Terenului (CUT), cu Regimul de Aliniere la strada si cu Regimul de Inaltime, si formeaza un ansamblu de valori obligatorii in autorizarea executarii constructiilor, de care orice proprietar si orice arhitect trebuie sa tina cont
PROMISIUNE DE CONTRACT – conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor un anumit contract al carui continut esential este determinat in prezent.
PROPRIETAR – persoana fizica sau juridica titulara în exclusivitate sau în indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus înscrierii.
PROPRIETATE INDIVIDUALA – proprietatea care apartine exclusiv proprietarului si este un bun al sau, asupra caruia poate decide in deplina libertate
PROPRIETATE COMUNA – toate partile din condominiu destinate a fi utilizate in comun de proprietari
PUBLICITATE IMOBILIARA – sistem de înscriere în documente publice a corpurilor de proprietate împreuna cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii si posesorii asupra lor. Publicitatea imobiliara se realizeaza prin cartea funciara
RENTA VIAGERA – Reprezinta dreptul unei persoane numita credirentier, de a primi periodic, atata timp cat traieste o suma de bani numita renta, de la o alta persoana numita debirentier
REVOCARE – Este o sanctiune de drept civil care consta in inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
REZILIERE – termen ce desemneaza in mod generic desfacerea contractului sinalagmatic cu executare succesiva, producand efecte numai pentru viitor, iar nu si pentru trecut si care este motivata prin faptul neesecutarii necorespunzatoare a contractului de catre una din parti din cauze imputabile acesteia.
REZOLUTIUNEA CONTRACTULUI – desemneaza desfiintarea cu efect retroactiv a contractului sinalagmatic cu executare uno ictu, la cererea unei parti ca urmare a neexecutarii culpabile a prestatiei asumata de catre cealalta parte.
REDUCTIUNEA este o sancţiune civilă aplicabilă liberalităţilor excesive, lipsindu-le de eficacitate în măsura necesară întregirii rezervei, dar fără a atrage nulitatea lor. Această sancţiune se aplică, atunci cand este cazul, atat donaţiilor dovedite sau prezumate , cat şi legatelor testamentare. Sanctiunea se aplica inclusiv legatului cu titlu particular sub forma clauzei testamentare care are ca obiect sume de bani depuse la CEC sau legatului universal, cu titlul universal ori cu titlu particular destinat înfiinţării unei fundaţii, faţă de care moştenitorii si creditorii au aceleaşi drepturi ca şi în cazul oricărei alte liberalităţi făcute de defunct, conform art. 19 alin. 1 din OG nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Sanctiunea reducţiunii se poate aplica numai după deschiderea moştenirii, atât în cazul legatelor, care produc efecte numai din acest moment, cât şi în cazul donaţiilor între vii, drepturile moştenitorilor rezervatari asupra acestora născându-se la data deschiderii moştenirii. Inainte de acest moment moştenitorul nu detine niciun drept. El are o simplă expectativă care este insuficientă dpdv. legal ca sa poata lua măsuri asigurătoare împotriva actelor autorului său care ar ameninţa sau ar compromite asteptarile sale legitime in calitate de succesor. De asemenea, reducţiunea poate fi invocată atat in cazul liberalităţilor făcute în favoarea unor terţe persoane sau a unor moştenitori nerezervatari, cat şi în cazul în care beneficiarul liberalităţii este un moştenitor rezervatar, dacă prin aceasta s-a adus atingere rezervei comoştenitorilor rezervatari. Ocrotirea rezervei se impune în toate cazurile.
Programul Prima Casa
Ordonanţă de urgenţă nr. 33/2011 pentru modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”
Ordonanţă de urgenţă nr. 33/2011 pentru modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, precum şi pentru adoptarea unor măsuri în vederea continuării programului „Prima casă” publicata la 04.04.2011 si Ordonanţă de urgenţă nr. 30/2010 – pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă” 21 octombrie 2010 M. Of. 243/2010
Art. 1 Având în vedere: – implementarea măsurilor anticriză iniţiate de Guvernul României pentru susţinerea sectoarelor economice prioritare; – deblocarea procesului de creditare şi dinamizarea activităţii de construcţii cu efecte asupra creşterii economice şi asupra creării de noi locuri de muncă; – facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziţia de imobile pentru locuit în actualul context al crizei financiare şi economice, întrucât toate aceste aspecte vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 1
(1) Se aprobă programul «Prima casă», denumit în continuare Programul, ca program guvernamental care are ca obiect facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziţia sau construirea unei locuinţe prin contractarea de credite garantate de stat. Locuinţele pot fi construite de beneficiarii care deţin în proprietate terenul pe care urmează să se construiască locuinţa sau prin asociaţii fără personalitate juridică, cel puţin unul dintre asociaţi fiind proprietarul terenului pe care urmează să se construiască locuinţele. (1 indice 1) Prin locuinţă în sensul programului «Prima casă» se înţelege orice imobil cu destinaţia de locuinţă, alcătuit din una sau mai multe camere de locuit, cu terenul, căile de acces, anexele gospodăreşti, facilităţile, dependinţele, dotările şi utilităţile, aferente acesteia, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii.
(2) Beneficiarul Programului este persoana fizică ce îndeplineşte cumulativ următoarele
a) a) la data solicitării creditului garantat, declară pe propria răspundere fie că nu deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia nicio locuinţă, indiferent de modul şi de momentul în care a fost dobândită, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 m2;
b) achiziţionează sau construieşte o singură locuinţă, printr-un credit acordat şi garantat în condiţiile Programului;
c) are calitatea de împrumutat în raport cu finanţatorul.
(3) Prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să mandateze Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii în vederea emiterii de garanţii în numele şi în contul statului, în favoarea băncilor care acordă credite persoanelor fizice pentru achiziţia sau construirea unei locuinţe în cadrul Programului.
(3 indice 1) Finanţatorii pot opta pentru reutilizarea unui plafon la nivelul a 50% din soldul total al garanţiilor acordate în cadrul Programului, în condiţiile împărţirii proporţionale a riscurilor şi a pierderilor între statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. – I.F.N., şi finanţator. Prevederile prezentului alineat sunt aplicabile numai raporturilor juridice dintre Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. – I.F.N. şi finanţatori.
(3 indice 2) În limita plafonului alocat şi utilizat, finanţatorii eligibili din cadrul Programului au dreptul să transfere portofoliul de credite acordate către alţi finanţatori eligibili din cadrul Programului, fără a afecta drepturile şi obligaţiile beneficiarilor din contractele în curs de derulare, cu condiţia notificării beneficiarilor. Contractele de garantare aferente creditelor cedate rămân valabile fără îndeplinirea altor formalităţi. Condiţiile privind transferul, precum şi orice aspecte procedurale se stabilesc prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului
(4) Contractele prin care Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii acordă garanţiile prevăzute la alin. (3) constituie titluri executorii şi au valoare de înscrisuri autentice.
(5) Plafonul anual al garanţiilor care pot fi emise potrivit alin. (3), condiţiile de acordare a acestora şi de eligibilitate a băncilor şi a persoanelor fizice beneficiare ale programului „Prima casă”, precum şi regulile de gestionare a garanţiilor se stabilesc prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(6) Între Ministerul Finanţelor Publice şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii se încheie o convenţie prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor în derularea programului „Prima casă”.
(7) În baza contractului de garantare, asupra imobilelor achiziţionate în cadrul Programului se instituie în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi în favoarea finanţatorilor, proporţional cu procentul de garantare, un drept de ipotecă legală de rangul I până la finalizarea procedurii de executare silită asupra imobilului care face obiectul garanţiei, potrivit legii, cu interdicţia de înstrăinare a locuinţei pe o perioadă de 5 ani şi interdicţia de grevare cu sarcini a acesteia pe toată durata garanţiei. Condiţia referitoare la rangul dreptului de ipotecă trebuie să fie îndeplinită până la momentul formulării cererii de plată a garanţiei de către finanţator. În cazul primirii de către finanţator a comunicării respingerii cererii de plată a garanţiei de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. – I.F.N., în temeiul contractului de garantare, finanţatorul are dreptul să înscrie în cartea funciară privilegiul prevăzut la art. 1737 pct. 2 din Codul civil, concomitent cu radierea din cartea funciară a ipotecii legale instituite în favoarea statului român.
(7 indice 1) În baza contractului de garantare, asupra terenului pe care urmează să se construiască locuinţa în cadrul Programului, precum şi asupra locuinţei viitoare şi a celei construite de beneficiarul individual se instituie un drept de ipotecă legală de rangul I în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi în favoarea finanţatorilor, proporţional cu procentul de garantare până la finalizarea procedurii de executare silită asupra imobilului care face obiectul garanţiei, potrivit legii, cu notarea interdicţiei de înstrăinare a locuinţei şi a terenului pe o perioadă de 5 ani, precum şi a interdicţiei de grevare a acestora cu orice alte sarcini.
(7 indice 2) În baza contractului de garantare, asupra terenului pe care urmează să se construiască locuinţele în cadrul Programului, precum şi asupra locuinţelor viitoare şi a celor construite prin asociaţii fără personalitate juridică se instituie un drept de ipotecă legală de rangul I în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi în favoarea finanţatorilor, proporţional cu procentul de garantare, până la finalizarea procedurii de executare silită asupra imobilului care face obiectul garanţiei, potrivit legii, cu notarea interdicţiei de înstrăinare a locuinţei şi a terenului, cu excepţia înstrăinării cotei-părţi de teren aferente fiecărei locuinţe construite către oricare dintre membrii asociaţiei, pe o perioadă de 5 ani, precum şi a interdicţiei de grevare a locuinţei şi a terenului cu orice alte sarcini.
(7 indice 3) Prevederile art. 1775 din Codul civil nu se aplică ipotecilor instituite pentru garantarea creditelor pentru construirea de locuinţe în cadrul Programului. Ipoteca instituită în condiţiile alin. (7 indice 1), respectiv alin. (7 indice 2) asupra locuinţei, respectiv asupra locuinţelor viitoare se intabulează după ce în prealabil a fost notată autorizaţia de construire în cartea funciară.
(7 indice 4) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), (7 indice 1) şi (7 indice 2), finanţatorul este abilitat să îşi exprime acordul pentru preluarea finanţării garantate şi a locuinţei/locuinţei viitoare de către o persoană fizică ce îndeplineşte criteriile de eligibilitate în cadrul Programului şi/sau alte persoane stabilite în normele de implementare aprobate prin hotărâre a Guvernului.”
(7 indice 5) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), (7 indice 1) şi (7 indice 2), prevederile legislaţiei în domeniul gazelor naturale şi în domeniul energiei electrice, referitoare la constituirea şi exercitarea drepturilor de uz şi servitute, precum şi a oricăror alte servituti de interes public, se aplică în mod corespunzător.
(8) Creanţele rezultate din garanţiile acordate şi plătite instituţiilor de credit în cadrul Programului sunt asimilate creanţelor bugetare a căror recuperare prin executare silită se efectuează de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, conform procedurii reglementate de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.”
(8 indice 1) Dispoziţiile art. 154 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile în cazul executării silite pentru stingerea creanţelor datorate bugetului de stat rezultate din executarea garanţiilor emise în numele şi în contul statului în favoarea băncilor care acordă credite persoanelor fizice pentru achiziţia sau construirea unei locuinţe în cadrul Programului.
(9) Valorificarea bunului care face obiectul contractului de garanţie, în cadrul procedurii de executare silită prevăzute la alin. (8), se efectuează de către organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(10) Sumele încasate potrivit prevederilor alin. (9), (10 indice 2) şi (10 indice 3) sunt venituri ale bugetului de stat, proporţional cu procentul de garantare stabilit potrivit alin. (3) şi (3 indice 1).
(10 indice 1) Prevederile alin. (8), (81) şi (9) se aplică şi în cazul în care asupra bunurilor imobile achiziţionate prin Program este instituită ipoteca de rang I proporţional cu procentul de garantare stabilit potrivit alin. (3 indice 1), atât în favoarea statului român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, cât şi a finanţatorului.
(10 indice 2) Prin excepţie de la prevederile art. 171 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sumele încasate potrivit alin. (10 indice 1) se distribuie proporţional cu procentul de garantare stabilit potrivit alin. (31), după deducerea cheltuielilor de orice fel, făcute de către organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală cu urmărirea şi conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie.
(10 indice 3) Dacă creanţa statului nu a fost acoperită integral, fie ca urmare a distribuirii preţului potrivit alin. (10 indice 2), fie în cazul în care bunul nu a putut fi valorificat potrivit legii, atunci, în scopul realizării integrale a creanţei, organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală iau măsuri de executare silită exclusiv pentru creanţa bugetară în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”
(11) Abrogat.
Art. 2
Abrogat.
Art. 3
(1) Pentru susţinerea sectoarelor prioritare, capitalul social al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii se suplimentează în anul 2010 cu suma totală de 223.000.000 lei, divizată în 4 tranşe trimestriale.
(2) În cuprinsul Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, denumirea «Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie» se înlocuieşte cu sintagma «autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii».
PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul finanţelor publice, Gheorghe Pogea Ministrul întreprinderilor mici şi mijlocii, comerţului şi mediului de afaceri, Constantin Niţă