Soluţii pentru primii paşi în afaceri: a început programul „Start-UP România”

Soluţii pentru primii paşi în afaceri: a început programul „Start-UP România”

România s-ar vrea o start-up nation ca Israelul şi încearcă acum să aducă modele de succes din ţări precum Chile sau Brazilia în materie de antreprenoriat. Start-Up România este un astfel de proiect, bazat pe mentorat, prin care tineri care doresc să-şi deschidă o afacere îşi pot prezenta ideile pentru a găsi finanţatori şi se pot consulta cu antreprenori autohtoni şi străini care au reuşit pentru a învăţa de la aceştia moduri de a face afaceri sustenabile.

Statul român oferă câte 20.000 de euro pentru 6 luni tinerilor antreprenori pentru a-şi dezvolta ideile de afaceri. Tinerii antreprenori vor intra într-un program intensiv de 6 luni care va presupune participarea la: sesiuni de mentoring cu oameni de afaceri autohtoni şi străini; evenimente în plan local: târguri de start-up-uri, prezentări în cadrul unor universităţi; întâlniri de dezvoltare şi testare a proiectelor lor. La finalul acestor 6 luni vor avea un proiect de start-up funcţional, o reţea/un network de cunoştinţe atât printre tineri ca ei, cât şi printre oameni de afaceri cu experienţă şi vor avea posibili investitori pentru proiectele lor.

”Odată la 20 de ani economia unei ţări e pe o curbă descendentă iar ciclul se închide. În momentul de faţă suntem legaţi de pieţele externe şi avem nevoie de un program cu o gândire globală. Mai mult, şomajul în rândul tinerilor între 18 şi 25 de ani este gigantic şi cred că putem să-i ţinem pe aceşti tineri în România doar dacă le oferim modele de succes, oameni care să-i înveţe cum să facă afaceri de succes şi corecte”, a explicat Marian Duşan, CEO la EVZ şi Capital şi preşedintele Asociaţiei Romanian Business Accelerator, raţiunea programului în cadrul conferinţei ”Start-Up România”, găzduite de SNSPA.

După organizarea unui maraton de idei de afaceri, tinerii antreprenorii vor fi ajutaţi să facă un businessplan sustenabil iar ulterior se va organiza o masă rotundă cu membrii guvernului pentru susţinerea acestui program pilot cu 1.000 de tineri antreprenori români. Programul pilot se va desfăşura şi cu participarea unor oameni de afaceri şi experţi care au participat şi au pus pe picioare proiectele similare din Chile, Argentina sau Brazilia.Duşan a mai amintit că UE a alocat 500 de milioane de euro pentru tineri şi că aceştia ar putea fi folosiţi pentru încurajarea şi susţinerea tinerilor antreprenori. El a amintit că ”sunt 47 de antreprenori de succes care participă la programul Start Up România, prin faptul că dau ore gratuite tinerilor antreprenori, iar acesta este dedicat tuturor românilor şi are ca scop crearea de 50.000 de start up-uri în toată ţara până în 2020”. Mai mult, promotorii programului vor milita şi pentru simplificarea procesului de aplicare şi a documentaţiei pentru a deveni antreprenor.

Prezent la eveniment, economistul Daniel Dăianu a insistat asupra nevoii creşterii economice inteligente (smart growth) în Europa, care ”nu excelează în materie de venture capital”. În opinia sa, rata mare a şomajului în rândul tinerilor este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă UE în prezent. ”Economia are nevoie de spirit antreprenorial pentru a construi avantaje competitive şi pentru a învinge middle income trap – capcana venitului mediu pe cap de locuitor, care se manifestă prin incapacitatea, după atingerea unui anumit prag de venituri, de a mai face faţă concurenţei unor ţări cu forţă de muncă ieftină şi cu capacitate mare de a inova”, explică Dăianu.

Economistul a mai subliniat că România depinde excesiv de forţa de muncă ieftină. Pe de altă parte, ”deşi productivitatea muncii a crescut mult în deceniul trecut avem un handicap enorm din cauza infrastructurii precare şi a costurilor de tranzacţii mari (birocraţie, corupţie).

La rândul ei, Ştefania Popp, director executiv al Junior Achievement România, organizaţie care implementează în şcoli programe de educaţie economică, antreprenorială, financiară şi de orientare profesională, a arătat că ”în 16 ani de când facem astfel de programe în parteneriat cu Ministerul Educaţiei pe antreprenoriat, puţine dintre iniţiative au supravieţuit”. ”Am inclus un milion de tineri în educaţia antreprenorială, dar avem puţine rezultate. Mulţi încep, dar puţini termină în domeniul antreprenoriatului. Dintr-o echipă de 40, mai rămân 1-2. În plus, în momentul în care trebuie să-şi împărtăşească ideea, ei ridică problema dreptului de autor şi nu vor să dea 51% din acţiuni unui finanţator, deşi fără finanţare nu pot face nimic”, a explicat Popp. În opinia ei, cea mai mare problemă este de colaborare: ”să aduci împreună oameni cu ţinte comune şi să nu reinventezi roata dând-o drept invenţia ta originală”.

Pe aceeaşi linie, ministrul Economiei Varujan Vosganian a respins ideea că ”tinerii sunt o generaţie defavorizată pentru care statul trebuie să facă ceva”. În opinia sa, această mentalitate îi face dependenţi şi nu întreprinzători. ”Unui tânăr trebuie să-i dai două lucruri: o lume emergentă şi în mişcare şi reguli clare. Am greşit în 1990 crezând că trebuie să fim anticomunişti. Trebuia să fim modernişti, să ne uităm spre viitor, nu spre trecut. România are nevoie de stabilitate şi predictibilitate în mediul economic”, a explicat Vosganian. Ministrul Economiei le-a recomandat tinerilor să-şi găsească un loc în industriile noi cu un potenţial mare precum IT-ul, consultanţa, auditul şi tehnologiile de vârf şi să gestioneze bine resursele vitale pentru a-şi crea o afacere de succes. În opinia sa, cele mai importante resurse sunt informaţia, comunicarea (”care implică să ştii unde să cauţi, cui să trimiţi şi să ştii să convingi), managementul ca şi capacitate de a gestiona riscul şi timpul ca resursă economică.

În legătură cu stimularea antreprenoriatului, Vosganian a mai arătat că există un program al Ministerului Economiei care alocă până la 10.000 de euro tinerilor care înfiinţează start up-uri.

La rândul său, Lucian Anghel, preşedintele Bursei de valori Bucureşti, a subliniat că sunt foarte puţini antreprenori în România. El a dat exemplul companiei de servicii de curăţenie Pro Vorbas, prima companie ridicată de pe o platformă de start-up-uri. Aceasta platformă a avut succes după ce a venit un italian şi a listat-o pe bursă iar compania şi-a dublat numărul de angajaţi.

Ultimul vorbitor, Dragoş Pîslaru, preşedintele firmei de consultanţă GEA Strategy, a inventariat tarele economiei româneşti, printre care se numără şi ”neconştientizarea importanţei antreprenoriatului la firul ierbii”. Economistul a arătat capitalul autohton românesc este foarte redus, reprezentând doar o treime din total, şi nu are rezilienţă deoarece ”140.000 de firme din România au ieşit de pe piaţă doar în 2011, iar rata de volatilitate este mare”.

”Sunt 47 de antreprenori de succes care participă la programul Start Up România, prin faptul că dau ore gratuite tinerilor antreprenori. Programul este dedicat tuturor românilor şi are ca scop crearea de 50.000 de start up-uri în toată ţara până în 2020” – Marian Duşan, preşedintele Asociaţiei Romanian Business Accelerator.

 

 

 

 

 


Share
 

 

 

 

 

 

Sursa: capital.ro

Răspunde

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *