Randamentele mici, dar sigure, preferatele investitorilor și în 2013

Randamentele mici, dar sigure, preferatele investitorilor și în 2013

Tot mai mulți investitori își diversifică portofoliile cu ajutorul fondurilor mutuale de investiții, ale căror active nete au continuat să crească și anul acesta, cu 15% față de finele lui 2012

Fondurile mutuale au avut mult de câștigat de pe urma crizei din ultimii ani. Din 2008 și până în prezent, în conturile fondurilor au intrat aproximativ opt miliarde de lei, iar  organismele de plasament colectiv au ajuns, astăzi, să fie un jucător important în lansările de obligațiuni sau titluri de stat.

Organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM – fonduri deschise), adică tipul majoritar de fonduri din România, au active totale, la jumătatea anului în curs, de 11,6 miliarde lei, conform Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF). Dacă adăugăm și activele AOPC (fonduri închise), de 464 milioane lei și pe cele din conturi individuale, de 150 milioane lei, vedem că activele fondurilor mutuale au depășit 2,6 miliarde euro.

Bursa scade, fondurile cresc

O sumă importantă, în condițiile în care valoarea totală a investițiilor pe bursă ale clienților societăților de brokeraj se ridică la 18,1 miliarde lei, adică puțin peste patru miliarde de euro. Mai mult, dacă adăugăm la activele fondurilor și pe cele deținute de cele cinci societăți de investiții financiare (SIF), care se ridică la 6,17 miliarde lei, putem spune că fondurile sunt mai importante decât bursa.
Creșterea importanței fondurilor mutuale printre instrumentele de economisire este normală. Diversificarea portofoliilor a devenit obligatorie odată cu prăbușirea bursei din 2008, crah din care bursa de valori nu și-a revenit încă. Iar diversificarea a însemnat, în principal, găsirea unor randamente mai bune decât cele ale depozitelor bancare, dar suficient de sigure. Mai mult de jumătate din activele fondurilor sunt date de plasamente în obligațiuni și în instrumente monetare, care au avut, anul trecut, creșteri între 6% și 7,8%, apropiate de cele din ultimii cinci ani. În prima jumătate a acestui an, randamentele fondurilor sunt între un minim, la cele de acțiuni, de -5,9% în cazul KD Maximus și un maxim de 4,17% în cazul Carpatica Global, fond diversificat, cu investiții în instrumente cu venit fix în proporție de 70% din total.

Apetitul investitorilor pentru obligațiuni a fost demonstrat și de subscrierea în cadrul emisiunii derulate de UniCredit Țiriac Bank la BVB, cu o valoare totală de 550 milioane lei. Emisiunea de bonduri corporative au o dobândă de 6,35%, adică nu mult peste nivelul inflației din acest moment (5,37%), însă siguranța oferită de soliditatea companiei emitente a contat foarte mult pentru investitori. Mai ales într-o perioadă în care cotațiile acțiunilor listate sunt pe trend negativ sau în stagnare, așa cum a fost al doilea trimestru al anului.

Dobânzile băncilor sunt real negative

Interesant pentru anul în curs, cel puțin pentru prima lui jumătate, este faptul că valoarea subscrierilor nete în fonduri mutuale s-a apropiat de cea în depozite bancare. Mai exact, la cinci luni (ultimele date disponibile la BNR), depozitele băncilor comerciale au crescut cu 1,6 miliarde lei, iar activele fondurilor mutuale cu 1,06 miliarde lei (și cu 1,22 miliarde lei la șase luni). Diferența este minimă dacă luăm în calcul valoarea depozitelor bancare, de peste 137 miliarde lei (depozite cu durata inițială de până la doi ani, date Băncii Naționale a României), și pe cea a fondurilor, de circa 12 miliarde lei. La această situație a contribuit însă și criza din Cipru, care a lovit în siguranța cu care sunt privite depozitele bancare, dar și menținerea la nivel redus (comparativ cu cel al inflației) a dobânzii de politică monetară a BNR, în prezent de 5,25%. Practic, dobânzile oferite de bănci pentru depozite sunt real negative de la începutul anului, o depreciere a valorii pe care investitorii o pot ocoli cu ajutorul fondurilor.
Cel mai mare administrator de fonduri mutuale rămâne SAI Erste Asset Management, cu active totale, la finele lui iunie, de 4,45 miliarde lei, urmat îndeaproape de SAI Raiffeisen Asset Management, cu 4,007 miliarde lei. Cele două fonduri ocupă 46% din întreaga piață, fiind incluse aici și cele cinci societăți de investiții financiare. SIF-urile au, în total, active de 6,17 miliarde lei, cel mai mic fiind SIF Transilvania, cu 1,05 miliarde lei, iar cel mai mare SIF Oltenia, cu 1,462 miliarde lei.

Tendința este clară de diversificare a portofoliilor și de includere a fondurilor mutuale cu investiții în instrumente cu venit fix. Cele de acțiuni, care adună active doar de 162,4 milioane lei pentru fondurile locale, mai au de așteptat până când își va reveni și bursa în ansamblu. În același timp, la BVB, tranzacțiile cu obligațiuni și cu produse structurate cresc, deși sunt încă departe de transferurile de acțiuni.

Un alt avantaj al fondurilor este și garantarea din partea Fondului de Compensare a Investițiilor, care acoperă până la 20.000 de euro pentru fiecare investitor. În cazul în care administratorul dă faliment, portofoliile individuale sunt preluate de un alt SAI, astfel încât  sumele investite să nu fie afectate. Evident, aceasta dacă societatea de administrare este înregistrată la Fond, în caz contrar garantarea fiind inexistentă.

11,6 miliarde lei este valoarea activelor nete administrate de fondurile de mutuale de investiții deschise sau închise.

 

 

 

 

 

 

 

 


Share
 

 

 

 

 

Sursa: capital.ro

Răspunde

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *