Guvernul se pregăteşte să atace economia cu noi taxe

Guvernul se pregăteşte să atace economia cu noi taxe

După ce socoteala de astă-iarnă s-a dovedit falsă, autoritățile dau din colț în colț să facă rost de bani. Iar pentru asta par a fi gata să dea peste cap sistemul fiscal sau să inventeze taxe care de care mai ciudate.

Veniturile bugetare erau la sfârșitul lui septembrie cu aproape patru miliarde de lei mai mici decât cele previzionate. În ciuda faptului că, potrivit INS, economia României a crescut în primul semestru cu 1,8% față de aceeași perioadă a lui 2012. În consecință, cabinetul Victor Ponta a fost nevoit să adopte a doua rectificare bugetară negativă din acest an. Cel mai mult au de pierdut Ministerul Finanţelor și cel al Muncii (circa 500 de milioane fiecare), Ministerul Dezvoltării (315 milioane), Ministerul Mediului (178 de milioane) și cel al Transporturilor (134 de milioane de lei).

„Execuția bugetară din primele nouă luni reflectă evoluția slabă a consumului populației și a afacerilor companiilor private, ceea ce a afectat veniturile bugetare din TVA, accize și impozit pe profit. Chiar dacă România are șanse să se plaseze, la finalul anului, în primele trei țări din UE din punctul de vedere al creșterii economice (cu 2,5%), acest avans este susținut numai de agricultura slab fiscalizată și de exporturi“, explică de ce s-a ajuns aici Eugen Șinca, analist-șef al BCR.

Cum ne-am obișnuit deja, primele sacrificate sunt investițiile publice. Acest fapt a fost, de altfel, recunoscut și de ministrul finanțelor, Daniel Chițoiu, care a spus că sumele tăiate provin în principal de la cofinanţarea proiectelor europene. Mai exact, cele afirmate de șeful său cu puțin timp înainte, cum că noul buget ar favoriza investițiile din fonduri UE (în detrimentul celor din surse locale), nu erau tocmai reale.Cota unică, în pericol

Dar tăierea cheltuielilor pentru proiectele de infrastructură nu este, de fapt, decât vârful aisbergului. Puși în fața unor găuri tot mai mari la buget (mai ales că investițiile străine sunt la un nivel extrem de scăzut, iar tentativele de privatizare eșuează una după alta), guvernanții au început să se gândească tot mai des la noi moduri de a crește veniturile statului. Cel mai mare impact l-ar avea majorarea (la 20%-22%) a cotei unice de impozitare pe venit și profit (eventual, însoțită de o ajustare în jos a altor sarcini fiscale, cum ar fi TVA sau CAS). Ideea a fost primită prost de mediul de afaceri și de opinia publică și pare a crea o falie în coaliția de la Palatul Victoria, astfel încât a fost abandonată. Cel puțin pentru o vreme.

În opinia antreprenorilor, ideea ar trebui uitată pentru totdeauna. „Companiile realizează analize complexe pentru a determina unde să își plaseze sau să își mute o nouă unitate. România este astfel analizată împreună cu restul țărilor din zonă. Un criteriu foarte important de decizie pentru companii este impozitarea. Creșterea propusă a cotei unice va afecta în mod clar poziția competitivă a României“, crede Gijs Klomp, directorul Jones Lang LaSalle în România.

„O majorare a cotei unice ar trebui evitată in 2014, din cauza impactului negativ pe care l-ar avea asupra consumului populației și a investițiilor private, dar și ca urmare a timpului foarte scurt rămas până la finele anului, care nu permite elaborarea unor studii de impact“, consideră Eugen Șinca. În opinia analistului-șef al BCR, o soluție pe termen scurt ar fi raționalizarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, care au avansat cu 12% în primele nouă luni, și refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență la costuri mai mici față de cele din anii precedenți.

Nici Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, nu crede că vom asista în viitorul apropiat de modificări ale taxelor importante. „Discutăm de un gol uriaş de venituri pentru 2014. Pentru a compensa acest gol, Guvernul caută venituri suplimentare în zona accizelor, impozitelor pe proprietate, redevenţelor, dar nu pe cota unică, TVA sau taxele pe muncă“, explică el. Totuși, nu trebuie să ne relaxăm prea devreme. „Sunt convins că majorarea cotei unice sau chiar revenirea la cota progresivă (ceea ce ar fi un dezastru) rămâne o soluție de rezervă a guvernului Ponta“, spune consultantul fiscal Gabriel Biriș de la Biriș Goran. El crede că o creștere a impozitelor directe nu ar face decât să scadă atractivitatea României, „iar revenirea va fi încă și mai dificilă“.

Soluții disperate

După reacțiile negative trezite de ideea creșterii cotei unice, Guvernul a început să ia în calcul alte metode de creștere a veniturilor publice (desigur, asta atunci când premierul nu afirmă nervos că nu mai introduce nicio taxă, „că nici astea existente nu sunt încasate“). „Este o idee mai veche, de pe când domnul Fenechiu era ministru, de a introduce o anumită taxă pe carburanții auto (a fost menționată cifra de 10 eurocenți pe litru – n. red.), care să alimenteze numai şi numai fondurile necesare pentru construcţia de infrastructură rutieră“, declara premierul în cadrul unui talk show TV.

De asemenea, potrivit lui Liviu Voinea, nivelul accizelor ar putea fi stabilit începând cu 2014, prin idexare cu rata inflației și nu prin raportare la cursul de schimb leu-euro anunțat la data de 1 octombrie a anului precedent. Asta după ce rata de schimb din 2013 a fost mai mică decât cea din 2012, ceea ce ar fi adus o scădere a încasărilor bugetare pentru anul următor. Tot ministrul bugetului a declarat că se ia în calcul eliminarea excepțiilor de taxare a anumitor tipuri de venituri. Disperarea autorităților în ceea ce privește colectarea la buget se vede din detalii: începând de la anul, se vor plăti taxe și pe anumite anexe imobiliare exceptate până în prezent, cum ar fi parcările ori piscinele.

Ce e de făcut

În loc să se ocupe cu inventarea de noi taxe, Executivul ar trebui să aibă alte priorități, cred experții. „În primul rând, ar trebui să umble la combaterea evaziunii fiscale şi la colectare, care merge foarte prost. Trebuie luate măsuri radicale, prin regândirea sistemului din temelii şi înlocuirea factorilor de decizie. Este primordial ca Justiţia să îşi facă foarte bine treaba, pentru că vorbim de corupţie până la un nivel foarte adânc“, spune Ionuț Dumitru. Șeful Consiului Fiscal dă ca exemplu taxa de valoare adăugată, unde „se colectează doar jumătate din ce ar trebui, aici evaziunea fiscală fiind uriaşă“, dar și CAS-ul, unde gradul de colectare e pe la 72%-73%.

Și Gabriel Biriș crede că gradul prea slab de colectare este adevărata problemă. „Iar acest lucru este cauzat de faptul că politicul nu numai că trage foloase din cheltuirea banului public, dar participă activ în organizarea și/sau protejarea rețelelor de tip mafiot care fac evaziune pe scară mare“, afirmă el. „Dacă România ar fi la fel de eficientă ca Bulgaria la colectare, am avea, numai din TVA, șapte miliarde de euro în plus la buget. M-am săturat să tot aud că singura soluție este majorarea impozitelor“, adaugă Biriș.

„Creșterea impozitelor fără a avea o strategie clară de investiții nu este o decizie înțeleaptă“, crede, la rândul său, Gijs Klomp, de la Jones Lang LaSalle. „În loc să  majoreze taxele, statul român ar trebui să se concentreze mai mult asupra îmbunătățirii sistemului de colectare și eliberarării unor resurse pentru investiții“, arată el.

Eugen Șinca, de la BCR, vede soluția pe termen mediu și lung în lărgirea bazei de impozitare în economie și reducerea evaziunii fiscale din domeniul muncii.  „În lipsa banilor pentru noi investiții, încrederea investitorilor străini ar trebui susținută în perioada rămasă până la finalul anului prin anunțarea unor proiecte de infrastructură rutieră în parteneriat public-privat, creșterea absorbției de fonduri europene, stabilirea unui termen realist pentru finalizarea reformei cadastrale în agricultură, cu surse de finanșare pentru 2014. Altfel spus, trebuie puse bazele administrative ale investițiilor publice și private din 2014, pentru ca, în momentul în care vor fi bani mai mulți, să putem implementa rapid noi proiecte“, explică acesta.

Vor ține cont guvernanții de sfaturile de mai sus? Istoria recentă ne spune că nu. Protejarea clientelei politice și a bazinului electoral propriu va cântări, cel mai probabil, mai mult decât soarta economiei private.

3,8 mld. de lei. Cu atât sunt mai mici încasările bugetare la nouă luni față de cele prognozate de guvernanți, ceea ce a dus la o nouă rectificare bugetară.

„Acest articol a apărut în ediţia print numărul 44 a revistei Capital din săptămâna 4 -10.11.2013”

 

 

 

 

 


Share

 

 

 

Sursa: capital.ro

Răspunde

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *